Prezentul articol îşi propune să ofere o perspectivă de ansamblu asupra formatului de cooperare „16+1”, o iniţiativă strategică importantă a Chinei în regiunea Europei Centrale şi de Est, subordonată unuia dintre cele mai ambiţioase proiecte ale Chinei „Centura şi Drumul”.
Diaspora
românească, foarte numeroasă, numără însă foarte puţini aleşi locali de origine
română. La ultimele alegeri, a crescut numărul de candidaţi, dar sunt încă rare
cazurile în care aceştia au reuşit. În acelaşi timp, românii consideră că nu
sunt suficient de bine reprezentaţi, dar sunt puţini cei care se înscriu pe
listele electorale, pentru a putea vota.
Cine şi ce este Turcia, cea care ameninţă să blocheze integrarea în NATO
a Suediei şi Finlandei, şi de ce face aceasta? Viziunile geopolitice
externe situează Turcia la marginea Heartlandului, în Rimland. Cu toate acestea, ea este parte a NATO, organizaţie a Midland Ocean.
Preşedintele Zelenski e supărat pe preşedintele Macron că a făcut nişte propuneri pentru viitorul Europei. La fel sunt şi românii, că nu vrem Europă cu două ranguri, că e clar ce rang o să avem noi.
Turcia poate să fie al doilea exemplu, după Rusia, în care o ţară este
sancţionată exemplar pentru încălcarea gravă şi continuă a
reglementărilor internaţionale în ce priveşte respectarea drepturilor
fundamentale ale omului.
Cine va plăti pentru reconstrucţia Ucrainei? Nu se poate ca Rusia să distrugă ţara, iar alte state să vină cu banii. Fondurile ruşilor sunt în principiu disponibile de mult timp.
Diaspora
românească, foarte numeroasă, numără însă foarte puţini aleşi locali de origine
română. La ultimele alegeri, a crescut numărul de candidaţi, dar sunt încă rare
cazurile în care aceştia au reuşit. În acelaşi timp, românii consideră că nu
sunt suficient de bine reprezentaţi, dar sunt puţini cei care se înscriu pe
listele electorale, pentru a putea vota.
Două luni fără medicamente, fără hrană suficientă şi sub bombardamente constante. O femeie relatează pentru DW despre salvarea sa dintr-un buncăr din oţelăria Azovstal din Mariupol.
Asta nu mai e o întrebare doar pentru viitorul imediat şi nu vizează
doar răspunsul la condiţiile puse de preşedinţii Turciei şi Croaţiei.
Diaspora românească,
foarte numeroasă, numără însă foarte puţini aleşi locali de origine română. La
ultimele alegeri, a crescut numărul de candidaţi, dar sunt încă rare cazurile
în care aceştia au reuşit. În acelaşi timp, românii consideră că nu sunt
suficient de bine reprezentaţi, dar sunt puţini cei care se înscriu pe listele
electorale, pentru a putea vota.
Cumplite sunt discuţiile de acum despre modul în care trebuie să fie
prezentaţi cei 265 de oameni care au luptat până ieri la Mariupol,
membrii faimosului „Regiment Azov”.
Extrem de neplăcut şi realmente dăunător în termeni de prestigiu este
acest moment de tensiune în viaţa celor două organizaţii fundamentale
pentru bunăstarea şi sustenabila predictibilitate a spaţiului
euro-atlantic.
Diaspora românească, foarte numeroasă, numără însă foarte puţini aleşi locali de origine română. La ultimele alegeri, a crescut numărul de candidaţi, dar sunt încă rare cazurile în care aceştia au reuşit. În acelaşi timp, românii consideră că nu sunt suficient de bine reprezentaţi, dar sunt puţini cei care se înscriu pe listele electorale, pentru a putea vota.
La 45 de kilometri de România, ruşii militarizează Insula Şerpilor, în speranţa că vor putea să-şi extindă controlul asupra regiunii dintre Odessa şi Gurile Dunării.
Cumplita propunere „pace contra teritorii” revine, acuză preşedintele Zelenski, indignat - şi pe bună dreptate – că tocmai din partea lui Macron i-a fost dat să audă că procesul de pace ar depinde de posibilitatea acceptării sfâşierii Ucrainei şi renunţării la suveranitatea naţională şi a schimbării frontierelor.
Diaspora
românească, foarte numeroasă, numără însă foarte puţini aleşi locali de origine
română. La ultimele alegeri, a crescut numărul de candidaţi, dar sunt încă rare
cazurile în care aceştia au reuşit. În acelaşi timp, românii consideră că nu
sunt suficient de bine reprezentaţi, dar sunt puţini cei care se înscriu pe
listele electorale, pentru a putea vota.
Este, pe fond, marea problemă, de departe cea mai importantă deoarece le determină posibilitatea de supravieţuire şi, în orice caz, capacitatea de a răspunde în mod corect şi la timp, în parametrii funcţionali promişi statelor membre, în cazul apariţiei unei crize de mari dimensiuni.
Ar trebui să se teamă NATO de ameninţările nucleare ale Rusiei? Nu, spune fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. În interviul oferit DW, el explică situaţia ţinând cont de istoria relaţiilor NATO-Rusia.
Votul a fost clar şi arată cum s-a amplificat valul de protest
internaţional care cere sancţionarea severă a Rusiei pentru ceea ce face
Armata Roşie în Ucraina, acţiuni acuzate de nenumărate ori ca intrând
în categoria crimelor de război, genocidului şi crimelor împotriva
umanităţii.
Orice război scoate la iveală nebănuiţi eroi şi nemernici. Cel de agresiune şi genocidar iscat de Rusia în Ucraina nu face excepţie.
