Modificările la Codul administrativ adoptate de Senatul României pot reprezenta o bornă importantă pentru efortul Budapestei şi a UDMR în direcţia autonomiei Ţinutului Secuiesc, tensionând relaţia bilaterală şi plasând România într-o poziţie nefavorabilă, în anul Centenarului.
Analizaţi, prin comparaţie, agenda de politică externă şi de priorităţi
europene a Guvernului nostru şi documentul pe care vi-l oferim în
premieră în România, adică proiectul de Concluzii al Consiliului
European din 28-29 iunie.
În data de 9 iunie 2018, preşedinţii parlamentelor
din Ucraina, Republica Moldova şi Georgia au semnat la Kiev documentul privind crearea Asambleei Parlamentare dintre cele trei state, structura propunându-şi să creeze o platformă de promovare internaţională a intereselor
membrilor semnatari dar şi de cooperare între aceştia privind provocările de
securitate, proiectele energetice comune sau combaterea dezinformării şi a fenomenului
fake news.
Donald Tusk, Preşedintele Consiliului European, a lansat pe piaţă o
propunere pe cât de neaşteptată, pe atât de greu de imaginat ca posibil
de pus în aplicare fără asumarea unor riscuri majore.
Aproape 27 de ani. Atât a durat găsirea unui
nume pentru o parte din fosta Iugoslavie. După ce macedonenii şi-au proclamat
independenţa în septembrie 1991, ONU a impus, la presiunea Greciei, folosirea provizorie a numelui Former Yugoslav
Republic of Macedonia sau, în franceză, Ancienne République Iugoslave de
Macédoine. Zilele trecute, Atena şi Skopje au căzut de acord: FYROM/ARIM se va
numi Macedonia de Nord.
Matteo Salvini, noul ministru de Interne italian şi reprezentatul în
coaliţia de guvernare al partidului Liga Nordului, a declarat ieri la
un post TV, că Italia are intenţia să dispună organizarea „unei recenzări a populaţiei Roma din Italia pentru a vedea exact cine sunt, unde sunt şi în ce număr“ , cu precizarea că informaţiile respective vor fi notate într-un „registru“.
Angela Merkel a câştigat timp. Coaliţia de guvernare nu se destramă, cel puţin deocamdată. Dar controversa nu este soluţionată. Iar şefa executivului are de îndeplinit o misiune imposibilă, consideră Katharina Kroll.
Cu
ceva ani în urmă, când realizam un ciclu de documentare TV sub egida Academiei
Franceze, a Clubului de la Roma şi a Academiei Române, am avut ocazia să-l
întâlnesc foarte des pe Alexander King, unul dintre fondatorii instituţiei care
grupa în acel moment, alături de cei de la Bilderberg, tot ce însemna
avangarda gândirii novatoare în cele mai diverse domenii ale activităţii umane.
Problemele deosebit de ample ridicate de situaţia statului de drept din Polonia sunt din nou considerate de europarlamentarii europeni ca fiind într-atât de importante şi urgente încât au necesitat o nouă dezbatere în plen şi au justificat o scrisoare adresată domnilor Juncker şi Timmermans de către preşedinţii principalele grupuri politice din legislativul comunitar.
Se vor
întâmpla foarte multe lucruri şi urmează să apară noi seturi de propuneri
legislative
care se vor afla pe agenda Consiliului European de la finele acestei luni.
La
finele acestei luni, urmează o reuniune a Consiliului European a cărei agendă
şi concluzii provizorii arată că mizele sunt ridicate foarte sus, tocmai fiindcă
a crescut în proporţii geometrice sentimentul de nelinişte creat de
disensiunile majore din spaţiul euroatlantic.
„NATO şi UE au finanţat şi susţinut public
statul paralel”. Afirmaţia îi aparţine liderului PSD, Liviu Dragnea. A făcut-o
la o zi după ce 100 de mii de membri ai partidului său au fost aduşi la
Bucureşti, pentru a protesta împotriva „statului paralel”, o expresie bizară cu
care e descrisă, în chip peiorativ, independenţa justiţiei.
Aşa cum era de aşteptat
şi de blestemat, nimeni nu se deranjază să reclame dispariţia poporului din societăţile europene. În fond, nu începi să scotoceşti
după ceva ce ţi-ai dorit, cu tot dinadinsul, să pierzi.
Anunţul
făcut de cancelarul austriac Sebastian Kurz a fost echivalent cu explozia de
mai mult timp anticipată a unei bombe şi care poate amorsa foarte multe alte asemenea
aflate în arsenalul mişcărilor populiste sau/şi de extremă dreapta din multe
ţări europene.
De
cȃteva săptămȃni, urmȃnd ieşirii unilaterale a SUA din acordul cu Iranul, relaţia
dintre Europa si SUA a devenit din ce in ce mai tensionată, luȃnd ȋn ultimele
zile forma unui meci al declaraţiilor ȋntre liderii lumii, ajutaţi de emisarii
lor.
Fără doar şi poate, în alte timpuri s-ar fi numit „mic dicţionar de buzunar al Parisului românilor!“ Astăzi însă este cu mult mai mult: infinitul dicţionar de... telefon mobil al Parisului românilor. Deocamdată!
Ce se întâmplă în Europa? Cine e de vină pentru acuta criză a
stângii? Dar a democraţiilor liberale? Ajunge să se acuze Rusia lui
Putin? Ori au o parte de vină şi laşitatea, prostia şi abandonarea
propriilor identităţi?
Un mesaj comun care este doar rezultatul logic al similarităţii
platformelor partidelor cu ideologii populiste şi extremiste de dreapta
care sunt acum la putere în Italia şi Austria? Atunci explicaţia ar fi
rapidă şi simplă, iar articolul ar trebui să se încheie aici.
Duminică, slovenii au mers la urne pentru al
nouălea scrutin organizat de la obţinerea independenţei. Alegerile au fost
provocate de demisia premierului Miro Cerar, care a condus, din 2014 încoace, o
coaliţie formată din formaţiunea pe care o conduce - Centrul modern, din social-democraţi
şi din Partidul Democratic al Pensionarilor. Vedetele acestei consultări
electorale au fost un fost premier şi un fost imitator.
Netanyahu vrea să-i convingă pe europeni să renunţe la acordul nuclear cu Iranul. Angela Merkel susţine o strategie diferită. Va putea ea convinge în politica externă? Christoph Strack are îndoieli că o va face.
Chişinăul are în continuare un primar proeuropean,
după ce Andrei Năstase a reuşit să îl învingă în turul secund al alegerilor
municipale pe contracandidatul său, venit din rândul partidului socialist, Ion
Ceban. Cu o prezenţă la vot de doar 37%, actualul edil este ales doar pentru un
an de zile, asta după ce fostul primar, Dorin Chirtoacă a demisionat la
începutul anului în urma unui scandal de corupţie.
