Din ce în ce mai mult, în spaţiul nostru proxim al Balcanilor, lucrurile
se încrâncenează treptat, dar foarte sigur, în jurul unui mai vechi subiect de
conflict, cel pe baze confesionale, atât de convenabil în această perioadă în
care politicienii redescoperă farmecul unei arme teribile, extrem de folositoare
cu cât lumea sărăceşte, iar promisiunile de odinioară privind dezvoltarea şi
bunăstarea s-au dovedit poveşti pentru proşti.
Pe data de 24 iulie se va marca un moment cu
implicaţii deosebite pentru Islam şi pentru relaţia dintre creştinism şi Islam:
Hagia Sophia va fi redeschisă pentru slujbe religioase ale musulmanilor, pentru
prima dată din 1935.
Premierul
Ungariei, Viktor Orbán, omologul său sloven, Janez Janša, şi preşedintele sârb,
Alexander Vučić, au cerut ieri Europei să fie „lăsaţi în pace“, pentru că nu
doresc să fie deranjaţi de nimic ce ţine de „marxismul cultural“ al Uniunii
Europene.
Cancelara germană nu a dat cărţile pe faţă în discursul ei din Parlamentul European. Ea vrea să învingă criza declanşată de pandemie. Dar cum? Trebuie exploatată şansa unică legată de Merkel, crede Bernd Riegert.
Desigur, fiecare stat are dreptul s-şi ia măsurile de protecţie pe care
le crede de cuviinţă, inclusiv închiderea selectivă a graniţelor sau
controale specifice pentru cetăţeni proveniţi din zone considerate de
risc. Cazul de acum al Austriei, care a anunţat impunerea unor
reglementări specifice pentru cetăţenii din cele trei ţări considerate
ca depăşind din media de risc europeană, justificându-se luarea de
măsuri sanitare excepţionale.
Sechestrarea deputatului
Ştefan Gaţcan şi apoi expulzarea lui din Republica Moldova sub paza SPPS,
precum şi ameninţările lui Igor Dodon – „o să vă dăm peste dinţi” – sunt
ultimele indicii ale proiectului dictatorial al preşedintelui de la Chişinău.
Acţiunile şi limbajul lui Igor Dodon sunt asemănătoare cu cele ale lui Hitler. Nu
Putin şi nu Stalin sunt modelul politic al lui Igor Dodon, ci dictatorii
fascişti Hitler şi Mussolini!
Originară
din Satu Mare, Larissa Tirle a sosit în Belgia acum 12 ani, pentru studii de
ştiinţe politice şi s-a stabilit la Bruxelles, unde are propria companie de
resurse umane, specializată pe mediul evenimentelor politice.
În Franţa, Irlanda sau Germania, partidele „verzi“ sunt în creştere. De acest fapt profită cu siguranţă planeta, chiar dacă formaţiunile ecologiste nu sunt implicate în actul guvernării, crede James Jackson.
Uniunea europeană deţine un instrument financiar special, Fondul european de solidaritate, prin care poate susţine statele membre în cazul unor pagube mari provocate de dezastre naturale. E suficient ca echipa guvernamentală să pregătească un dosar bun în care să explice valoarea pagubelor şi întinderea lor şi să transmită cererea în maxim 12 săptămâni de la declanşarea catastrofei.
Remanierea recentă a guvernului francez nu e un lucru nici nou, nici imprevizibil. Orice preşedinte cu un mandat actual de 5 ani – anterior de 7 ani – face o remaniere de mijloc de mandat pentru a-şi relansa preşedinţia, a o reenergiza şi a-şi pregăti realegerea – în cazul de faţă în 2022.
De multe ori, tehnicile
de dezinformare nu se rezumă numai la celebrele „ştiri false”. Putem întâlni
adesea informaţii prezentate ca fiind fapte ştiinţifice credibile, care, însă,
în urma unei cercetări mai atente se dovedesc a fi eronate.
După aproape 20 de ani, Clemens Tönnies renunţă la funcţia de preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Schalke 04. Iată un om care a vrut să fie tehnician, dar a ajuns cel mai mare producător de carne din Europa.
Pe data de 24 iunie, în ziua în care
preşedintele Kosovo, Hashim Thaci se afla în drum spre Washington unde ar fi
trebuit să participe la o reuniune cu Alexander Vucic, preşedintele Serbiei,
mediată de ambasadorul Richard Grenell, trimisul special pentru Balcani al
administraţiei Trump, o ştire răsturna întregul proces de reconciliere între
Serbia şi Kosovo început sub aceste auspicii.
Doamna Merkel a anunţat priorităţile preşedinţiei Germane a Consiliului UE. Dincolo de Green Deal, relansarea economică, absolut nimic care să mă convingă de faptul că liderii
UE cred în viitorul comun, european.
Preşedintele progresist al Franţei, Emmanuel Macron, continuă să submineze securitatea UE şi fundamentele NATO, curtându-l pe Vladimir Putin. Recent a avut loc o videoconferinţă între cei doi şefi de stat pentru „reluarea dialogului strategic”.
Lungul drum al măcelarilor români spre abatoarele din Germania trece prin eşaloanele mai discrete ale puterii politice locale din România.
Preşedinţii Emmanuel Macron şi Vladimir Putin au organizat un summit
online vineri după-amiază pentru a trece în revistă „dialogul strategic”
angajat între Franţa şi Rusia, precum şi crizele actuale din Ucraina,
Iran, Libia şi Siria.
La prima vedere, în filmul "Regeln am Band" este vorba despre industria cărnii. De fapt, documentarul semnat de Iulia Lokşina este, graţie crizei coronavirus, despre noi, oamenii.
Vestea a venit miercuri ca o lovitură de teatru, tocmai pentru că este uşor de prevăzut că, lăsat din mână cum este de aliaţii săi americani tradiţionali, Hashim Thaci (foto), fost responsabil politic al UCK, actualmente preşedinte al Republicii Kosovo, a fost acuzat în mod oficial de către Procurorul Specialist în problema Kosovo de presupuse crime de război comise în perioada războiului de independenţă de la finele anilor '90.
Franţa deschide larg frontul unei
dezbateri mai mult decât dure cu NATO, continuând remarca fundamentală făcută
anul trecut atunci când preşedintele Macron vorbea despre Alianţa aflată în „moarte cerebrală", cel mai dur diagnostic adus vreodată de şeul unui stat membru acestei instituţii despre care repetăm că este garanţia păcii şi
securităţii mondiale.
