Autorităţile chineze luptă cu noul coronavirus în stilul lui Mao

Oficial chinez păzind o instituţie a statului FOTO EPA-EFE

Xi Jinping luptă împotriva noului coronavirus cu o mobilizare de mase nemaivăzută de pe vremea lui Mao Zedong, fondatorul Chinei comuniste.

Blamat pentru felul în care gestionează criza sanitară cauzată de noul coronavirus, care a plecat în decembrie dintr-o piaţă din Wuhan (centru) şi a ucis 1.770 de persoane până acum, Xi Jinping încearcă să atenueze criticile cu o mobilizare de mase nemaiîntâlnită de aproape cinci decenii în China, mai exact de pe vremea lui Mao Zedong (1949-1976), măsuri sporite de izolare şi multă propagandă axată pe reuşitele Partidului Comunist Chinez (PCC) în faţa pneumoniei virale.

Potrivit „The New York Times“ (NYT), oraşele chineze, mai ales cele din zonele plasate în carantină şi din proximitatea lor, sunt pline acum de batalioane de vecini băgăcioşi, voluntari în uniformă şi activişti de partid atenţi la orice mişcare suspectă în cartier.

În pofida mijloacelor de supraveghere de vârf existente în China, aceste batalioane preferă să acţioneze ca pe vremuri, punând accent îndeosebi pe controlul populaţiei.

Sute de mii de oameni aflaţi în slujba PCC bat străzile în lung şi-n lat pentru a lăsa provizii acolo unde e nevoie, pentru a verifica temperatura locatarilor sau dacă aceştia respectă dispoziţiile date autorităţi în scopul evitării contractării coronaviruslui Covid-19.

Orice suspect de contaminare de noul coronavirus este izolat imediat. Iar suspecţii sunt căutaţi peste tot, din casă până la locul de muncă şi chiar la gară. Unele administraţii de bloc îşi supraveghează foarte atent locatarii, ajungându-se până la practica monitorizării plecărilor şi întoarcerilor prin intermediul unui fel de permis de trecere. În acelaşi timp, unele oraşe interzic accesul celor care nu pot dovedi că locuiesc sau muncesc acolo, iar numeroase sate sunt izolate cu fel şi fel de bariere improvizate, de la vehicule până la corturi.

Este vorba de una dintre cele mai mari campanii de control social din istorie, notează NYT.

China nu ia măsuri restrictive doar în privinţa circulaţiei oamenilor, ci chiar şi împotriva oricăror surse posibile de contaminare. Surse de acest fel pot fi bancnotele şi monedele, care circulă din mână în mână. Mizând iniţial pe dezinfectarea lor, regimul s-a hotărât să le distrugă de tot pe cele suspectate a fi purtătoare de virus şi să tipărească altele. Măsura vizează bancnotele şi monedele colectate de la pacienţii bolnavi de coronavirus, precum şi cele aflate în circulaţie în autobuzele şi magazinele din zonele plasate în carantină.

Toate aceste măsuri sunt însoţite de o propagandă intensă, care mizează pe întreţinerea panicii şi erijarea partidului unic în rol de salvator. Regimul se prezintă drept un personaj central al unui „război al poporului“ împotriva noului coronavirus, iar reuşitele sale, cum ar fi construcţia a două spitale, contează dincolo de graniţele Chinei, contribuind la „îmbunătăşirea sănătăţii în lume“. Ideea e că epidemiile se găsesc peste tot, dar sistemul comunist chinez este mai eficient decât democraţiile. Propaganda nu încearcă decât să acopere lipsurile şi să facă uitate criticile. Şi acest lucru pentru că „unii sunt convinşi că noul coronavirus este un rezultat evident al corupţiei şi al disimulării, două rămăşiţe ale comunismului chinez“, notează „Le Monde“.

Regimul condus de Xi Jinping este acuzat că a ştiut încă de la început despre noul coronavirus şi a încercat să-l ţină sub preş. Un caz mult dezbătut este cel al medicului din Wuhan care a dat alerta în legătură cu apariţia Covid-19 şi a fost chemat la poliţie sub acuzaţia de „răspândire de zvonuri“. Infectat cu noul coronavirus, medicul a murit între timp. Pentru a mai diminua criticile, regimul a recurs la demisii din posturi de conducere, atât la nivel regional, cât şi la nivel ministerial.

Colac peste pupăză, nu doar autorităţile locale sunt acuzate de tăcere şi reacţii tardive, ci chiar şi liderul suprem. Xi Jinping este blamat pentru felul în care gestionează această criză sanitară. Conform ultimelor dezvăluiri de presă, liderul comunist chinez a dat primele ordine legate de gestionarea noii epidemii încă din 7 ianuarie, dar a tăcut până la 20 ianuarie. La câteva zile de la recunoaşterea problemelor cauzate de Covid-19, Xi a evocat un „test major pentru sistemul chinez şi capacitatea de guvernare“ a ţării.

În acest context, Adunarea Populară Naţională ar putea să îşi amâne sesiunea anuală plenară, care ar trebui să înceapă la 5 martie. Potrivit agenţiei oficiale Xinhua, Comitetul Permanent al Adunării Populare Naţionale se va reuni la 24 februarie pentru a examina o propunere în acest sens. Pe lângă amânarea sesiunii, Comitetul ar urma să decidă asupra a noi destituiri, precum şi asupra interzicerii comerţului cu animale sălbatice în China. Covid-19 ar rezulta de la pangolin, un mamifer pe cale de dispariţie foarte căutat de braconieri.