Uzbekistan. La Samarkand se fac pregătiri pentru funeraliile preşedintelui Islam Karimov, ce vor avea loc sâmbătă FOTO VIDEO INFOGRAFIE

Islam Karimov

Vineri după-amiază, guvernul şi parlamentul de la Taşkent au aununţat oficial că preşedintele uzbek Islam Karimov, în vârstă de 78 de ani, a decedat la Taşkent, în urma unei hemoragii cerebrale, precizând că ceremoniile de înmormântare vor avea loc sâmbătă, la Samarkand.

Pregătiri intense pentru funeraliile celui care a condus ţara central-asiatică cu o mână de fier timp de 25 de ani au loc la Samarkand, localitatea natală a lui Karimov. Seviciul uzbek al postului de radio Europa Liberă relateaza că angajaţilor din instituţiile publice li s-a cerut să vină la lucru în ţinută speciala – la costum si cravata neagră, iar în localitatea Samarkand, locul de baştină al preşedintelui Islam Karimov străzile centrale au fost închise într-o acţiune ce ţine aparent de reconstructia lor. În jurul moscheii din Samarkand au fost instalate difuzoare şi a fost întins un mare covor roşu. Autorităţile din Samarkand fac curăţenie, aeroportul va fi închis sâmbătă pentru zborurile curente, iar în cimitir, unde sunt înmormântaţi şi mama şi doi fraţi, ai preşedintelui uzbek este  este mare forfotă. 

Agenţia de "Fergana" a publicat un filmuleţ despre care susţine că a fost filmat pe 2 septembrie şi în care apare o coloană de maşini escortată de poliţie, care ar fi adus corpul neînsufletit al preşedintelui. Mass-media rusă scrie că presedintele Karimov va fi înmormântat sâmbătă în Samarkand.

Agentia Reuters care a anunţat, astăzi, citând trei surse diplomatice, decesul lui Karimov,  relatează că preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev şi-a intrerupt vizita în China şi se va deplasa sâmbătă în Uzbekistan.

Surse din serviciile de securitate le-au spus corespondentilor serviciul uzbek al Europei Libere că premierul Şavkat Mîrziaev a fost şi el la Samarkand.

Ceremoniile din 31 august, cu o zi ]nainte de ziua Independen'ei Uzbekistanului au fost patronate de premier, dar cele importante, oficiale din 1 septembrie, au fost anulate.

Karimov nu a desemnat un succesor, iar unii analişti apreciază că o tranziţie la putere ar urma să fie decisă în spatele uşilor închise, de un mic grup de oficiali de rang înalt şi membri ai familiei sale.

În cazul în care acest grup nu va reuşi să ajungă la un compromis, o confruntare la scenă deschisă ar putea să destabilizeze această ţară cu 32 de milioane de locuitori, care a devenit o ţintă a jihadiştilor.

Un indiciu cu privire la succesorul lui Karimov poate da Guvernul atunci când va anunţa decesul - vineri, potrivit uneia dintre surse - şi odată cu aflarea numelui persoanei ce va fi însărcinată să prezideze comisia însărcinată cu organizarea funeraliilor.

Karimov nu a mai fost văzut în public de la jumătatea lunii august, iar presa locala, aflată sub cenzură, nu a dat nici o informaţie despre starea sănătatii preşedintelui şi nici despre cine ar putea să îl înlocuiască.

Potrivit agentiilor internaţionale de ştiri, Turcia a anunţat deja moartea liderului de la Taşkent, premierul de la Ankara exprimindu-şi condoleanţele la o sedinta a guvernului său transmisa de treleviziune.

Karimov nu are un succesor care să fi fost pregatit să îi ia locul, iar observatorii politici locali susţin că decizia va fi luată, exact ca în perioada sovietică, de un cerc foarte restrîns din jurul preşedintelui. Se vorbeste despre 3 posibili succesori: premierul Mîrziaev, ministrul de finanţe Rustam Azimov si şeful serviciului National de Securitate Rustam Inoiatov.

Potrivit constituţiei ţării, timp de 3 luni, conducerea ţării ar putea să fie preluata de persoana care detine preşedinţia Senatului.

Karimov şi-a condus ţara cu o mînă de fier şi asta încă de dinainte de independenţă, de cînd a fost secretar general al Partidului Comunist din Uzbekistanul sovietic. 

Nici una din alegerile din aceasta ţară, cistigate toate de Karimov sau partidul său, nu au fost considerate de observatori independenti internaţionali drept libere şi corecte.

Analisti politici occidentali consideră că există mai multe scenarii care ar putea să se petreaca în aceasta ţara după dispariţia de pe scena politică a lui Karimov. 

Una dintre ipoteze este că islamiştii radicali ar putea să iasă la lumină şi să tulbure serios echilibrul politic al regiunii. 

Un alt scenariu este ca în cadrul puternicului aparat de securitate pe care Karimov l-a format şi întarit în cei peste 25 de ani de cind s-a aflat la conducerea Uzbekistanului, ar putea să apară lupte interne, mai cu seamă că elitele politice deţin şi puterea economică. 

Elitele politice ale ţării nu au nici un interes să destrame sistemul creat de Karimov, pentru ca şi-ar pierde nu numai puterea politică, dar si pe cea economică, aşa încit este foarte prosibil, ca sistemul creat de Karimov să continue să existe, cu sau fara el. 

Cu atit mai mult cu cit în cei 25 de ani de la independentă, uzbecii nu au avut parte de nici un scrutin democratic şi singurul sistem politic pe care il cunosc este cel autocratic.