Un expert în boli infecţioase din Coreea de Sud a explicat cum a controlat ţara sa pandemia. „Mi se pare bizar că oamenii din Europa şi SUA nu poartă măşti“
0
Unul dintre experţii cei mai apreciaţi din Coreea de Sud a oferit într-un interviu detalii importante despre epidemia de coronavirus din ţara sa şi a explicat de ce Coreea de Sud a putut controla eficient epidemia. El mai spune că alte ţări, care nu au experienţa unei epidemii pe teritoriul lor, nu sunt pregătite.
Profesorul Kim Woo-Jiu de la Spitalul Universitar Guro din Seul are o experienţă de 30 de ani în domeniul bolilor infecţioase, dar şi în epidemii care au afectat Coreea de Sud: SARS, în 2003, gripă porcină în 2009, şi MERS în 2015. A fost şeful echipei de răspuns în situaţii de urgenţă în timpul epidemiei MERS din ţara sa.
Expertul a subliniat că fiecare ţară are o populaţie unică, afectată diferit, iar condiţiile climatice dintr-o ţară influenţează rezistenţa mai mică sau mai mare pe suprafeţe.
Dintre cei 9.000 de oameni infectaţi în Coreea de Sud, 20% au fost asimptomatici. A fost important ca aceştia să fie identificaţi pentru a avea o măsură a extinderii epidemiei.
30% din cei care au Covid-19 îşi pierd simţul gustului şi mirosului - simptomul durează între 5 şi 10 zile.
E un simptom destul de neobişnuit, spune profesorul. Au existat şi cazuri de reinfecţie - pacienţi vindecaţi şi externaţi au început să aibă din nou simptome după 5 sau 7 zile.
Cel care face diferenţa în lupta cu boala este sistemul imunitar. În ceea ce priveşte vârsta, adolescenţii şi adulţii de până la 40 de ani au manifestat simptome uşoare similare gripei timp de 1 sau 2 săptămâni.
Sistemul imunitar al persoanelor de peste 60 de ani este îmbătrânit şi face mai greu faţă sau nu face faţă bolii care produce pneumonie şi inflamaţie în tot corpul. Cei cu boli cronice precum boli de inimă, diabet, ale plămânilor sunt în special vulnerabili la boală.
Din cei care au murit, 90% au fost persoane peste 60 de ani.
Măştile sunt eficiente
În timpul epidemiei SARS personal medical din Hong Kong, Singapore, Canada, Taiwan şi China a contracat virusul şi vedem acum personal medical infectat la Wuhan şi Italia, spune expertul.
„Mi se pare bizar că oamenii din Europa şi SUA nu poartă măşti. S-a dovedit că funcţionează în timpul epidemiilor SARS şi MERS. E problematic să spui că recomandările de purtare a măştilor în ţările asiatice ţin de diferenţe culturale ,cum spune OMS.
Între timp dacă ne uităm la situaţia din SUA şi multe ţări europene virusul se răspândeşte rapid. Unul dintre motivele pentru care Coreea de Sud are puţine cazuri e că populaţia poartă măşti”.
„Este vorba de ştiinţă.Trebuie să fii modest. În momentul în care ai devenit arogant ai pierdut. Poate că Europa şi America de Nord au fost prea încrezătoare. Poate n-au crezut în măşti”.
Pentru că ţara a trecut prin pandemia de gripă porcină, în 2009 şi apoi prin epidemia de MERS, în 2015, mulţi coreeni sunt bine informaţi: ştiu ce au de făcut - să poarte măşti, să se spele pe mâni.
Cum a controlat Coreea de Sud epidemia
În Coreea de Sud se fac 15.000 de teste pe zi. Până pe 23 martie s-au făcut 338.000 de teste. Un test costă 140 de dolari dacă cineva vrea să-l facă. Dacă este pozitiv, pacientul primeşte banii înapoi. Guvernul plăteşte testele pozitive.
Cum de are capacitatea să testeze atât de mult?
Epidemia SARS ne-a învăţat că e necesar să dezvoltăm rapid teste, spune expertul.
„Ne-am dat seama că nu putem avea imediat tratamente şi vaccin şi că putem produce truse de testare PCR, o metodă eficientă de diagnostic. Aşa că am insistat să le dezvoltăm repede şi să le facem uşor accesibile. Pentru că aveam nevoie să ştim dacă un pacient care tuşeşte şi are febră are COvid-19 ca să-l punem în carantină şi să-l tratăm. Şi să aflăm apoi unde au fost şi cu cine a luat contact ca să-i testăm şi pe iei şi să-i carantinăm dacă sunt infectaţi. Asta e esenţa prevenţiei.
De la apariţia gripei porcine guvernul a investit mult în cercetare şi dezvoltarea acestor teste PCR. Mai mult, companiile producătoare au ştiut că pot face bani din asta, aşa că au început să investească. Asta poate fi capitalism la nivel de excelenţă, dar totul devine o competiţie între companii pentru profit. A fost o motivaţie financiară”.
Asta înseamnă că e prea târziu pentru unele ţări? Nu sunt pregătite?
Exact.
„Din 2012 încoace MERS a apărut mai ales în Arabia Saudită şi e specifică Orientului Mijlociu. Coreea de Sud a fost cea mai afectată: din 186 de oameni infectaţi, 38 au murit. Aşa că ţara a trecut atunci prin iad, dar am primit lecţii valoroase.
Motivul pentru care Coreea, Singapore, Taiwan şi Hong Kong nu sunt atât de afectate este pentru că au trecut prin SARS în 2003. Aşa că ştiu că dacă izbucneşte o epidemie, spitalele şi cetăţenii vor avea probleme”.
Nimeni nu intră în ţară decât după ce a fost testat şi are rezultatul
Coreea de Sud controlează bine epidemia, dar nu s-a terminat. Problema e că se întorc oameni din Europa şi America de Nord şi aduc virusul. Toţi cei care vin din Europa sunt testaţi la aeroport: toti, coreeni şi cetăţenii străini deopotrivă. 20% din cazurile confirmate zilnic sunt dintre aceştia.
Rezultatele vin în 6 ore. Sunt mulţi oameni testaţi odată, aşa că sunt opriţi la o facilitate temporară timp de o zi şi primesc rezultatele a doua zi. Cei depistaţi pozitiv cu simptome mai grave sunt trataţi în spitale, iar ceilalţi merg în centre medicale. Dacă sunt testaţi negativ, se autoizolează la domiciliu 2 săptămâni. Îi ajutăm să instaleze o aplicaţie de autoizolare - ne ajută ca să ştim mereu unde se află. Dacă părăsesc locuinţa, va suna o alarmă. Mai trebuie să introduci în aplicaţie simptomele de două ori de zi, pentru că simptomele încep să apară după perioada de incubaţie dacă ai virusul”.
O echipa de monitorizare verifică dacă ai făcut asta - dacă nu ai introdus nimic într-o zi, va considera că nu respecţi carantina şi te vor contacta.
Cum luăm virusul?
Virusul se transmite mai ales prin picături de salivă, dar şi prin suprafeţe infectate şi aerosoli.
„Când tuşim sau strănutăm producem picături. Trebuie să fie mai mari de 5 microni pentru a fi considerate picături, iar o singură picătură conţine mai multe particule de virus. Mă refer la cele provenite de la o persoană infectată. Întriucât sunt mai mari de 5 microni, acestea urmează o traiectorie curbă, ca un curcubeu, şi aterizează de regulă la o distanţă între 1 metru şi 2 metri. În acel moment, virusul te poate infecta prin ochi, nas sau gură.
Expertul a exemplificat cum se poate transmite virusul prin aerosoli prin referire la focarul epidemic pornit în Coreea de la o persoană infectată care a mers la o biserică.
„Recent, mii de persoane dintr-o sectă religioasă numită Shincheonji s-au infectat în Coreea de Sud. Biserica era la etajul 10 al unei clădiri, într-un spaţiu închis. Ferestrele erau închise pentru că era iarnă. Imaginaţi-vă câteva sute de oameni, adunaţi la un metru sau doi distanţă unul de altul, rugându-se sau cântând ore în şir. Dacă acolo se află o persoană infectată, gândiţi-vă câte picături produce. Cu toţii scuipăm, chiar şi când vorbim normal, dar cineva care cântă sau ţipă va produce mai multe picături. Vă amintiţi când am spus că o picătură este mai mare de 5 microni? Când oamenii strigă sau ţipă, nu toate picăturile ajung jos, nu aterizează la o distanţă de un metru sau doi, pentru că pot fi curenţi care să bată şi din lateral. Picătura poate parcurge o distanţă mai mare, iar pe drum poate să se „usuce”. Picăturile se micşorează la mai puţin de 5 microni şi se transformă în aerosoli. Pentru că sunt mai uşori, aceştia sunt afectaţi mai puţin de gravitaţie şi pot parcurge mai mult de 2 metri. Astfel că se poate infecta chiar şi o persoană care stă la mai mult de 2 metri distanţă. De aceea, adunările în spaţii închise din biserici, din birourile de call center şi orice altă zonă aglomerată închisă, în care oamenii vorbesc tare sau mănâncă, sunt riscante. Dar afară, de exemplu, pe cărările din parc, care sunt spaţii deschise, transmiterea pe această cale este improbabilă”, a spus profesorul citat de Digi 24.
Se încarcă comentariile...
