Tu Jiang: ”Cooperarea în format 16+1” este o platform de cooperarea consultării largi, contribuţiei comune şi beneficiilor reciproce

Cea de-a şaptea reuniune a liderilor China-Europa Centrală şi de Est va avea loc la data de 7 iulie 2018 în capitala Bulgariei, Sofia. Sunt foarte bucuros să revizuiesc rezultatele ”Cooperarii în format 16+1” cu cititorii din România în ajunul reuniunii, punând speranţa într-un viitor luminos de cooperare.

”Cooperarea în format 16+1” a început în anul 2012. În acel moment, am fost directorul de la Departamentul Europa din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din China şi am avut noroc să particip la întregul proces al stabilirii mecanismului relevant. În acel an, creşterea economică mondială a încetinit, iar criza datoriilor europene a continuat să se aprofundeze. Dezvoltarea Europei nu este una echilibrată. 

Unele ţări au sarcini financiare grele, nivelul şomajului este ridicat, competitivitatea economică scade, iar procesul de integrare este unul frustrat. Raportul Organizaţiei Naţiunilor Unite a folosit calificativul ”sever” pentru a descrie situaţia economică din Europa în acel an. Afectată de economia mondială, economia chineză se confruntă, de asemenea, cu o presiune descendentă. Se poate spune că lumea, Europa şi China au întâmpinat diferite grade de dificultate.

     China este a doua cea mai mare putere economică din lume, iar Europa cuprinde cel mai mare număr de ţări dezvoltate. Dezvoltarea relaţiilor China-UE au o mare importanţă pozitivă pentru cele două economii în sine şi pentru redresarea economiei mondiale. Prin urmare, guvernul chinez acordă o importanţă deosebită Europei şi relaţiilor China-UE dintr-o perspectivă strategică şi pe termen lung, transmite în mod activ încrederea în integrarea europeană şi încearcă să exploreze noi modalităţi şi canale de cooperare China-UE.

     ”Cooperarea în format 16+1” şi-a făcut apariţia la acel timp oportun. Este o platformă de cooperare înfiinţată în comun de China şi ţările din Europa Centrală şi de Est. Aceasta poate valorifica potenţialul relaţiilor tradiţionale prietenoase dintre China şi ţările Europei Centrale şi de Est şi poate spori vitalitatea relaţiilor bilaterale. 

De asemenea, ca un ”incubator” al cooperării regionale, ”Cooperarea în format 16+1” poate contribui la promovarea a noi puncte de creştere pentru economia europeană, restrânge decalajul din cadrul UE şi contribui la dezvoltarea şi integrarea echilibrată a Europei. De la înfiinţare, acest mecanism a reprezentat o formă de cooperare reciproc avantajoasă între China şi cele 16 ţări din Europa Centrală şi de Est şi este o nouă măsură de promovare a aprofundării relaţiilor China-UE şi o parte importantă a relaţiilor China-UE. 

În 2013, preşedintele Xi Jinping a propus Iniţiativa Belt and Road, Europa Centrală şi de Est fiind o zonă importantă de-a lungul Belt and Road. Această iniţiativă a inclus ”Cooperarea în format 16+1” care a inaugurat un spaţiu şi mai larg de dezvoltare.

     “Cooperarea în format 16+1” şi Iniţiativa Belt and Road nu reprezintă o concurenţă geografică, ci o etapă pentru China de a colabora fructuos cu ţările din Europa Centrală şi de Est. Nu e ringul de box, ci o scenă a simfoniei. În această scenă, nu avem învinşi, nu există monopol, ci să cooperăm, să lucrăm împreună, să jucăm împreună, să ne arătăm talentele, să începem un capitol de beneficii reciproce, să câştigăm împreună şi să contribuim la construirea unei comunităţi umane cu un destin comun.

     În ultimii şase ani, cu eforturile concertate ale tuturor părţilor, ”Cooperarea în format 16+1” a aderat la conceptul de cooperare a ”negocierii în egalitate, a avantajului reciproc, a deschiderii, a toleranţei şi a inovaţiei pragmatice”. Mecanismul a fost îmbunătăţit continuu, domeniile s-au lărgit treptat şi rezultatele au devenit din ce în ce mai fructuoase.

     În primul rând, comunicarea politică a fost întărită în mod continuu. China şi cele 16 ţări din Europa Centrală şi de Est au formulat Planul de Cooperare pe Termen Mediu, au publicat o serie de documente finale şi au stabilit peste 20 de platforme de schimb în domeniile economiei, comerţului, agriculturii, sănătăţii, turismului, energiei şi la nivel local. Multe iniţiative majore, cum ar fi calea ferată Ungaria-Serbia, "China-Europe Land-Sea Express Line" şi interconexiunea în regiunea adriatică-baltică-pontică, precum şi peste 200 de iniţiative specifice au fost lansate.

     În al doilea rând, cooperarea pragmatică a fost promovată în continuare. Volumul comerţului dintre China şi cele 16 ţări din Europa Centrală şi de Est a crescut de la 43,9 miliarde de dolari SUA în 2010 la 68 de miliarde de dolari SUA în 2017, iar investiţia chineză cumulată în 16 ţări s-a triplat, contribuind pozitiv la dezvoltarea economică şi socială a ţărilor din Europa Centrală şi de Est. 

Cele două părţi au organizat expoziţii, târguri şi alte activităţi comune, au consolidat cooperarea vamală, iar pe piaţa chineză au intrat din ce în ce mai multe produse de înaltă calitate din Europa Centrală şi de Est. Au fost finalizate şi puse în funcţiune o serie de proiecte de referinţă pentru infrastructură. Au fost deschise 57 de linii de cale ferată China-Europa şi mai multe curse aeriene directe care leagă China şi ţările din Europa Centrală şi de Est.

     În al treilea rând, au devenit mai bogate şi schimburile culturale. Datorită acestei colaborări a Chinei cu ţările din Europa Centrală şi de Est, au fost organizaţi în format 16+1, anul turismului, anul de schimb umanist, anul mass-media şi anul cooperării locale. Pentru cetăţenii chinezi, cele 16 ţări au devenit ţări de destinaţie turistică.

 Din 2011 până în 2016, numărul schimburilor turistice reciproce între China şi ţările din Europa Centrală şi de Est a crescut de la 510.000 la 1,3 milioane. China a înfiinţat împreună cu ţările din Europa Centrală şi de Est 29 de institute Confucius, iar numărul studenţilor internaţionali în ambele direcţii s-a dublat.

     În al patrulea rând, anvergura cooperării continuă să crească. Pe lângă China şi cele 16 ţări din Europa Centrală şi de Est drept membri ai mecanismului, Austria, Belarus, Grecia, Elveţia, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Uniunea Europeană au devenit în mod succesiv observatori, iar cooperarea tripartită a fost promovată în mod activ.

 ”Cooperarea în format 16+1” a promovat tot mai mult legătura dintre Europa de Est, Europa de Vest şi Asia-Europa, devenind un motor de cooperare deschisă, egală şi deschisă.

     România este un punct important al “Cooperării în format 16+1”, unde a avut loc cu succes cea de-a doua reuniune a liderilor în format 16+1, ”Dialogul partidelor politice 2017, dintre China şi ţările Europei Centrale şi de Est”, a 9-a ediţie a Forumului de Cooperare Agricolă şi Comercială 16+1, primul Târg şi Conferinţa Energetică 16+1, a fost înfiinţat Centrul de Dialog şi Cooperare pentru Proiectele Energetice (CDCEP 16+1) şi a adus contribuţii remarcabile la promovare ”Cooperarea în format 16+1”.

     În acelaşi timp, datorită cooperării în format 16+1, relaţia chino-română a devenit mai completă. În anul 2012, volumul comerţului chino-român a fost de doar 3,78 miliarde de dolari SUA şi prezenta o tendinţă de scădere. 

După lansarea “Coperării în format 16+1”, volumul comerţului s-a redresat şi a ajuns anul trecut la 5,6 miliarde de dolari americani, iar în doar primul trimestru al acestui an ajungând la 1,53 miliarde de dolari SUA. Astfel, exporturile României către China au crescut cu 30% faţă de primului trimestru al anului precedent. 

Proiectele de cooperare în domeniul energiei şi al infrastructurii, cum ar fi centrala nucleară de la Cernavodă, progresează constant. Carnea de porc, vinul, lucerna, şi alte produse româneşti au intrat pe piaţa chineză. Anul trecut în România au călătorit cca. 7000 de turişti chinezi. Cele două părţi au adoptat masuri de facilitare a eliberării vizelor.

 China a deschis în România Centrul de viză pentru China, primul centru de acest gen din Europa Centrală şi de Est. România a simplificat procedurile de acordare a vizelor pe termen scurt pentru cetăţenii chinezi. Institutul Cultural Român la Beijing funcţionează cu succes, iar China accelerează pregătirile pentru a înfiinţa Institutul Cultural Chinez la Bucureşti. 

Am lucrat mult timp în România şi am revenit la Ambasada Chinei din România la sfârşitul anului trecut. Sunt deosebit de încântat să aflu progresul relaţiilor bilaterale din ultimii ani. Am convingere că relaţiile bilaterale vor duce la un viitor şi mai luminos.

     În epoca globalizării, ţările sunt interdependente, cu un destin comun, una având miză în viitorul celeilalt. Ca ţară mare responsabilă, China va continua să pledeze pentru pace, dezvoltare, cooperare şi beneficiu reciproc, să promoveze construirea Belt and Road urmând principiul realizării unei creşteri comune prin discuţii şi colaborare, precum şi să se angajeze într-o economie mondială deschisă. 

Poarta mare a Chinei va rămâne mereu deschisă, ceea ce o va face să se deschidă din ce în ce mai larg. De la începutul acestui an, China a redus tariful vamal la autovehicule importate de la 25% la 15%, a redus tarifele vamale la 1.500 de tipuri de bunuri de consum şi a pus în aplicare tarifele zero pentru 28 de tipuri de medicamente anticanceroase. 

Se estimează că, în următorii 15 ani, China va importa 24 de triliarde de dolari SUA de bunuri şi va absorbi investiţii directe străine de peste 2 triliarde de dolari SUA. Investiţia chineză totală în străinătate va ajunge la 2 triliarde de dolari SUA. Acest lucru va aduce fără îndoială oportunităţi enorme pentru Europa Centrală şi de Est, pentru toată Europa şi lumea în sine. 

Cea de-a şaptea reuniune a liderilor China-Europa Centrală şi de Est va avea loc într-un mediu deschis şi benefic, cu siguranţă obţinând rezultate fructuoase, aducând oportunităţi relaţiilor China-România şi va seta direcţia pentru următoarea etapă a “Cooperării în format 16+1” care va oferi ajutor nelimitat pentru construirea unei comunităţii umane cu un destin comun.

articol semnat de Însărcinatul cu afaceri ad interim al Ambasadei Chinei în România, dl Tu Jiang