Transformarea Chinei: trei mituri demontate despre puternica economie chineză

Transformarea Chinei: trei mituri demontate despre puternica economie chineză

Salariile chinezilor au crescut constant în ultimii ani. FOTO Reuters

Toate produsele chinezeşti sunt proaste şi necalitative, industria locală ştie doar să imite, nu să inoveze, iar chinezii nu consumă altceva în afară de orez. Departe de clişee şi stereotipuri, „dragonul roşu“ a ajuns a doua putere economică din lume, iar faptul că mulţi încă subestimează ţara nu poate decât s-o ajute.

Ştiri pe aceeaşi temă

Nu ajungi „fabrica lumii" cu una, cu două. Cu toate acestea, părerea multora despre economia chineză nu este una pozitivă. Ţara a devenit în 2010 a doua putere economică mondială. La începutul lui 2011, ea a depăşit SUA şi a devenit cel mai mare producător de bunuri din lume. 
      
Mitul 1: Chinezii nu consumă
 
În 2010, salariile chinezilor au crescut, în medie, cu 30%. Lefurile chinezilor au crescut constant de atunci, înregistrând un avans de 14% în 2012. 
 
Creşterea economică susţinută a Produsului Intern Brut din ultimele trei decenii a dus la creşterea nivelului de trai al populaţiei şi chiar la apariţia unei clase de mijloc. În ultimii ani au existat chiar trimestre în care China a importat mai mult decât a exportat timp de trei luni consecutiv. 
 
Acum, piaţa chineză este cea mai atractivă pentru retaileri. În timp ce statele dezvoltate încă se luptă cu efectele recesiunii, China a ocolit criza. Companii precum Louis Vuitton, Hermès, Armani, Prada şi Richemont au anunţat că profiturile înregistrate în ultimii ani s-au majorat considerabil, impulsionate de avansul economic al Chinei. Analiştii cred că, până în 2020, chinezii vor cheltui 74 de miliarde de dolari pe produse de lux. Anul trecut, chinezii au cumpărat mai multe autoturisme Ferrari decât orice altă naţiune.
 

Companiile pleacă din China şi vin în România

Din cauza creşterii salariilor din China, mai multe state est-europene, printre care România şi Republica Moldova, au reuşit să atragă mari companii de textile, care preferă să-şi deschidă fabrici aici decât în China. Operaţiunile din China devin tot mai scumpe pentru companiile de textile, însă rămân sub media pieţei.

Tot mai mulți miliardari chinezi

Numărul miliardarilor chinezi ar putea ajunge să reprezinte, până în 2015, jumătate din numărul milionarilor din primele 10 economii asiatice, potrivit unui studiu realizat de Julius Baer Group şi preluat de Bloomberg. Numărul milionarilor chinezi se va dubla până în 2015, ajungând la 2,8 milioane, potrivit studiului, care monitorizează China, India, Thailanda, Indonezia, Coreea de Sud, Taiwan, Hong Kong, Singapore, Filipine şi Malaysia. Valoarea totată a averilor deţinute de bogaţii din aceste state se va ridica atunci la 15.810 miliarde de dolari, dintre care 8.760 miliarde de dolari vor reprezenta averile milionarilor chinezi.

 
Asta şi pentru că numărul milionarilor în dolari din China s-a dublat în ultimii ani. „Având în vedere creşterea economică rapidă înregistrată de China, nu este deloc surprinzător că numărul persoanelor înstărite să crească la fel de rapid”, explică June Teufel Dreyer, profesor la Universitatea din Miami, originar din China.
 
„Şi, având în vedere că piaţa imobiliară a fost atât de dinamică, numărul mare al miliardarilor care şi-au făcut averile din imobiliare este, de asemenea, uşor de explicat", continuă acesta, citat de CNN. 
 
În 2011, China a depăşit Statele Unite ale Americii şi a devenit cea mai mare piaţă pentru computere personale, după trei decenii de dominaţie a americanilor în domeniul deschis de giganţii Apple şi International Business Machines (IBM) din SUA. În timp ce livrările de PC-uri au cunosct o creştere de 14% pe piaţa chineză, în SUA ele au scăzut cu 4,8%. 
 
Mitul 2: Chinezii pot imita, dar nu inova
 
Creşterile economice spectaculoase înregistrate în ultimii ani de China se datorează, în mare parte, manufacturilor ieftine produse, care iau calea exportului. Acum însă, multe dintre fabricile de acest fel se mută către Vietnam şi Indonezia, datorită salariilor mai mici. 
 
Oficialii de la Beijing vor să reorienteze economia de la aceste manufacturi la produse competitive şi din punct de vedere calitativ. În plus, criza a forţat SUA şi Europa să taie dramatic investiţiile destinate tehnologiei, cercetării şi inovaţiei, în timp ce China a alocat sume importante acestor sectoare. 
 
Pentru a transforma China într-un centru tehnologic până în 2020, guvernanţii chinezi au demarat o serie de iniţiative legale pentru a încuraja companiile autohtone din acest sector. Însă americanii descriu altfel situaţia. Ei susţin că noua politică industrială a Chinei „asimilează tot în calea ei, în acest caz invenţiile altor state". Mai mult, un executiv-senior al unei companii americane cu operaţiuni în China susţine că „nu este vorba de o criză actuală pentru afacerile din SUA. Este vorba de marea criză”. 
 
În presa internaţională apar tot mai multe speculaţii despre hackeri care fură informaţii şi fac ravagii în serverele companiilor americane. Unii experţi vorbesc despre o pagubă anuală de 400 de miliarde de dolari pentru SUA. Autorităţile americane suspectează acum că aceşti hackeri sunt sprijiniţi chiar de Guvernul de la Beijing.
 
Pe când era senator de Massachussets, actualul secretar de Stat al SUA, John Kerry, a acuzat oficial o companie chineză că a împins în faliment un competitor american, după ce a obţinut informaţii secrete despre aceasta cu ajutorul unor hackeri. 
 
Acesta este însă doar vârful aisbergului, susţine Kerry, care acuză China că este implicată în atacuri cibernetice, spionaj şi furt. China încearcă să-şi construiască un mediu de afaceri folosind tehnologia, cercetările şi inovaţia SUA, o acuză criticii. 
 
Strategiile „neortodoxe” pentru obţinerea tehnologie nu se limitează la duşmanul SUA, ci şi la aliatul Rusia. 
 
China continuă să fie unul dintre cei mai mari cumpărători de arme ruseşti dar, în acelaşi timp, urcă în topul exportatorilor mondiali de arme. În 2012, Beijingul a intrat pentru prima dată în topul primilor cinci exportatori de arme. Cumpărarea de echipament pentru copierea tehnologiei şi folosirea ei în producţia autohtonă ar fi de fapt motivul din spatele acordurilor, spun analiştii militari. 
 
Mitul 3: Chinezii nu ajung manageri de top
 
Înainte de criză, majoritatea angajatorilor chinezi cereau potenţialilor angajaţi să cunoască limba engleză. Acum, majoritatea companiilor occidentale mari, conştiente de oportunităţile din China, angajează personal asiatic, vorbitor de chineză. 
 
Multe dintre aceste companii împart harta globală în trei mari zone: America de Nord, China şi restul lumii. Astfel, un număr ridicat de persoane de origine chineză ocupă funcţii importante în multinaţionale. 
 
 
 
CITEŞTE MAI MULT
 
 
Delegaţia condusă de premierul chinez, care se va afla în Bucureşti săptămâna viitoare, vine cu gânduri mari în România. Agenţia de presă oficială a Beijingului transmite că ţările est-europene sunt în căutare de investiţii şi vor dezvoltarea infrastructurii, capitole la care China deţine „avantaje”. Totodată, chinezii pun accent pe importanţa cooperării cu România pentru a-şi îmbunătăţi relaţiile cu UE.
 
 
Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, centrala de pompaj de la Tarniţa, realizarea unui nou grup la Rovinari şi modernizarea termocentralei Mintia sunt printre proiectele gigantice pe care statul le va negocia săptămâna viitoare cu oficiali din statul asiatic.

De la agricultură la cârma unei puteri mondiale: ascensiunea premierului chinez Li Keqiang, care vine luni la Bucureşti

 
S-a născut într-o zonă rurală a Chinei, cunoscută pentru sărăcia lucie.A avut ocazia să-şi continue studiile în SUA, însă a refuzat pentru a urca treaptă cu treaptă în structurile comuniste. Acum, conduce a doua cea mai mare economie mondială, cu un PIB de 8.300 de miliarde de dolari, şi vrea să introducă tururi obligatorii la închisori pentru toţi oficialii chinezi astfel încât aceştia „să vadă cu ochii lor consecinţele infracţiunii”.
 
 
Un castel din cărţi de joc, în care banii din credite cu garanţii dubioase au construit autostrăzi-suspendate şi oraşe-fantomă. Aşa este descrisă acum China, care s-a transformat peste noapte din motorul creşterii economice mondiale în principalul factor de risc, spun economiştii.
 
Bursele din China şi-au continuat declinul şi marţi, iar fuga investitorilor a cauzat o scădere de 20% faţă de sfârşitul lunii mai.

„Fabrica lumii” începe să stea degeaba. Producţia din China scade pentru prima dată în 2013

Criza de creditare cu care se confruntă companiile din China şi problemele din sectorul bancar şi-au pus amprent asupra producţiei ţării. Pentru prima dată din noiembrie 2012, indicele managerilor de achizii - principalul indicator economic al activităţii industriale - se va contracta în iunie, sunt de părere economiştii.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: