Teoria bizară a unor geneticieni japonezi: varianta Delta a coronavirusului ar fi ajuns la „o fundătură evoluţionistă”

FOTO SHUTTERSTOCK

O echipă de geneticieni japonezi a lansat ipoteza că scăderea numărului de cazuri de infecţie cu varianta Delta a coronavirusului în Japonia s-ar putea datora acumulării de mutaţii care au pecetluit soarta evoluţionistă a tulpinii, relatează The Sun. Cercetătorii britanici au constatat răspândirea în ritm rapid a unor subvariante Delta.

Japonia înregistrează un număr mic de infecţii zilnice cu coronavirus  - în jurul a 140 - deşi este afectată de varianta Delta de doar trei luni.

Japonia a trecut printr-un val epidemic puternic în vară, înregistrând în luna august un vârf de 23.000 de cazuri de infectare pe zi. Apoi acest val s-a stins brusc, cazurile de îmbolnăvire rărindu-se semnificativ - vineri la Tokyo s-au înregistrat doar 16 noi cazuri.

Ipoteza propusă de o echipă de geneticieni japonezi este că atenuarea abruptă a numărului de infecţii cu coronavirus se datorează unor „erori de copiere” care s-ar fi putut înmulţi până la atingerea unei „fundături evoluţioniste”. Mutaţiile pot face virusul mai contagios sau mai capabil să ocolească apărarea imună, provocând forme mai severe de boală, dar uneori acestea se pot accelera până la extincţia virusului.

Cercetătorii de la Institutul Naţional de Genetică din Mishima şi-au îndreptat atenţia asupra unei enzime de corectare a erorilor numite nsp14 unde au descoperit mai multe modificări genetice şi apoi o întrerupere bruscă a procesului evoluţiei.

Ituro Inoue, profesor de genetică la acest Institut, că virusul s-a străduit să repare erorile continuând să se replice până ce asta i-a cauzat autodistrugerea.

„Am fost şocaţi să vedem aceste rezultate. Varianta Delta din Japonia era deosebit de transmisibilă şi nu mai lăsa loc altor variante.  Dar pe măsura acumulării mutaţiilor, credem că s-a transformat într-un virus defect care n-a mai reuşit să facă copii ale sale. Având în vedere faptul că numărul îmbolnăvirilor n-a mai crescut, ne-am gândit că la un moment dat în timpul mutaţiilor a luat direcţia unei extincţii naturale”, e de părere Inoue.

Acesta spune că virusul s-ar răspândi în continuare dacă ar „fi viu şi integru”.

Varianta Delta a coronavirusului a apărut prima dată în India în decembrie 2020 şi de atunci a dat naştere mai multor subvariante sau linii genetice, fiind o tulpină mult mai contagioasă decât tulpina originală din Wuhan.

Aceşti descendenţi au fost studiaţi şi s-a descoperit că fie provoacă un număr mai mic de simptome, fie sunt  mai capabili să eludeze sistemul imun sau să se transmită mult mai rapid.

Simon Clarke, şeful diviziei de ştiinţe biomedicale şi inginerie biomedicală de la Universitatea din Reading, a explicat metaforic cum ar putea dispărea Delta.

„Virusul acumulează prea multe mutaţii şi, prin urmare, îşi pierde abilitatea de replicare.  

Când ai un astfel de virus, pur şi simplu se stinge. Este ca o persoană care nu are niciodată copii, materialul lor genetic se întrerupe,  e capătul drumului. Asta nu înseamnă că toţi ceilalţi încetează să mai producă copii.”

 Clarke a spus că acest lucru s-a întâmplat probabil cu SARS - un alt tip de coronavirus care a provocat două epidemii în Asia la începutul anilor 2000.

Echipa din Japonia a constatat într-adevăr  că, atunci când au provocat mutaţii în partea nsp14 a virusului SARS acum dispărut, nu s-a mai putut replica pe măsură ce acumula mutaţii.

„Este posibil ca tulpina să se oprească din evoluţie, dar numai atunci când încetează să se replice, ceea ce aceşti oameni de ştiinţă japonezi cred că s-a întâmplat – un virus a evoluat până a încetat să se replice. 

Trebuie să rupi cumva lanţurile de transmitere şi unele mutaţii vor face virusul neviabil – devin fundături evolutive.Cu toate acestea, acest lucru se va întâmpla doar într-un subset foarte mic de cazuri”, a spus expertul.

Alţi experţi spun că explicaţia atenuării epidemiei sunt vaccinurile , cu mai mult de 75% din japonezi imunizaţi cu schemă completă, dar şi măştile, şi împreună au reuşit să suprime virusul.

„Mi se pare incredibil de greu de crezut că întreg Covidul-19 din Japonia a evoluat simultan şi chiar la unison pentru a deveni o fundătură, asta pare o sugestie bizară. E mult mai probabil ca imunitatea parţială, indiferent de măsurile luate de japonezi în domeniul sănătăţii publice, să fi redus numărul infecţiilor. Asta, desigur, nu înseamnă că vor rămâne la nivel scăzut, aşa cum am văzut peste tot în lume”, subliniază Clarke

Profesorul Inoue a recunoscut că, fără varianta Delta, nu ar exista nimic care să ţină „la distanţă” eventuale noi variante în Japonia.

Variante de Delta se răspândesc rapid în Marea Britanie

O nouă tulpină derivată din Delta care provoacă mai puţine simptome şi are un grad mai mare de transmisibilitate se răspândeşte rapid în Marea Britanie, arată un studiu guvernamental.

Varianta AY.4.2 a Delta a fost descoperită la circa 12% din cazurile de îmbolnăvire din Marea Britanie şi este cu până la 15% mai contagioasă potrivit cercetărilor preliminare.

Un studiu guvernamental recent care a luat în considerare infecţiile până la 5 noiembrie a constatat că noua subtulpină are o creştere a ratei de contaminare cu 2,8% pe zi. Totodată, este cu între 10% şi 15% mai transmisibilă decât alte variante Delta astfel că ar putea deveni tulpina dominantă în Marea Britanie în următoarele luni.

Partea pozitivă este că pare să provoace un număr mai mic de infecţii simptomatice decât celelalte tulpini Delta.

Cercetătorii de la Imperial College London au descoperit că 66,7% dintre infecţiile cu AY.4.2 sunt simptomatice faţă de 76.4% cele ale variantei originale.

Simptome precum pierderea sau alterarea mirosului sau gustului, febră sau tuse persistentă au apărut la o treime din pacienţii cu  AY.4.2 faţă de 46.3% ale tulpinii Delta originale.

Christl Donnelly, profesor de epidemiologie statistică la  Imperial College London, e de părere că infecţiile sunt mai puţin simptomatice de aceea oamenii aşteaptă mai mult până să facă un test şi în acest timp nu-şi reduc contactele cu alţi oameni.

„Transmiterea asimptomatică face cu adevărat deosebirea între ceva relativ uşor gestionabil şi ceva care necesită vaccinare”, spune el.

Cercetătorii atrag însă atenţia că datele sunt preliminare şi ar putea fi implicaţi şi alţi factori precum un număr mai mare de cazuri de îmbolnăvire la tineri mai puţin susceptibili de forme grave sau unele  ce apar în rândul celor vaccinaţi.

„Nu avem o explicaţie clară cu privire la faptul că AY.4.2 s-ar putea asocia cu infecţii mai puţin simptomatice dar ar putea avea astfel avantajul unei transmisibilităţi mai ridicate, întrucât purtătorii acestui virus tind să nu conştientizeze că sunt infectaţi, spune profesorul Paul Elliott de la Imperial College London.

Delta, identificată în decembrie 2020 în India, este tulpina dominantă în lume în acest moment.

Datele OMS arată că  99,5% dintre secvenţele genomice înregistrate în bazele de date publice aparţin Delta.