Scrutin crucial în Pakistan cu candidaţi controversaţi şi acuzaţii grave la adresa armatei

Bărbaţi aşteptând să voteze în Karachi FOTO EPA-EFE

Pakistanezii votează miercuri într-un scrutin legislativ marcat de violenţe şi cu doi mari favoriţi: Pakistan Tehreek-e-Insaf (PTI), condus de fostul campion mondial la crichet Imran Khan, şi Liga Musulmană Pakistan-Nawaz (PML-N), aflată la putere şi condusă de fostul premier Nawaz Sharif, condamnat pentru corupţie, transmite Reuters.

Aproximativ 106 milioane de pakistanezi sunt înscrişi pe listele electorale şi sunt aşteptaţi la cel de-al doilea vot de la înlăturarea regimului militar, în 2008. Campania pentru acest vot a fost dominată de acuzaţii grave la adresa armatei, suspectată că face jocurile pentru PTI după ce s-a fript acum cinci ani cu PML-N.

Conform ultimelor sondaje, formaţiunea politică a lui Imran Khan este favorită, conducând uşor în intenţiile de vot. Însă rezultatul scrutinului va depinde de alegătorii din provincia Punjab, cea mai populată a acestei puteri nucleare de peste 208 milioane de locuitori şi un fief al PLM-N.

Chiar dacă PTI va obţine cele mai multe voturi, nu va reuşi să aibă parte de majoritate în Adunarea Naţională, care poate fi formată cu 272 de mandate. Urmează o perioadă bună de negocieri intense, iar protestele şi violenţele nu sunt excluse.

Viitorul Guvern va trebui să pună capăt crizei economice şi ar putea să ceară în acest demers un nou plan de salvare de la Fondul Monetar Internaţional, după cel din 2013. PTI nu exclude să caute ajutor în China, o aliată a Islamabadului.

Spre un „stat-providenţă islamic“?

Imran Khan, liderul acestei formaţiuni, a promis un „stat-providenţă islamic“, eradicarea corupţiei şi înăbuşirea elitei politice, care, în opinia sa, reprezintă un impediment pentru dezvoltarea ţării.

Imran Khan, în prim-plan, votând la Islamabad FOTO EPA-EFE

La 65 de ani, fostul mare jucător de crichet se află în momentul de vârf al carierei sale politice. A avut nevoie de 22 de ani pentru a ajunge până în acest punct, aşa cum a alergat tot atâţia ani la nivel profesionist pentru a ridica, în calitate de căpitan, primul titlu mondial la sportul cel mai popular în Pakistan.

Născut într-o familie bogată din Lahore, la graniţa cu India, Imran Khan a studiat filosofia la Oxford, în Marea Britanie, a dus o viaţă mondenă, dar s-a reconvertit într-un critic cu tot ce l-a înălţat şi într-un om preocupat de nevoile celorlalţi. Ieşirile sale, fie în faţa publicului, fie în mass-media, fie pe reţelele de socializare, aduc aminte de cele ale preşedintelui american Donald Trump.

Programul său de campanie propune un Pakistan nou. Este o ţară independentă, ai cărei locuitori nu mai sunt „sclavii“ Statelor Unite. „Nu vreau o relaţie în care Pakistanul joacă rolul mercenarului plătit pentru a face războiul lor (americanilor, n. red.) în schimbul unui pumn de dolari“, declară sus şi tare Imran Khan.

Apoi este o ţară care îşi revine dintr-o decădere morală. Feminismul occidental a erodat rolul de mamă, iar cadrul politic actual a favorizat corupţia. Sunt considerate flageluri ce trebuie extirpate.

„Modelul meu de societate este cel al primului stat musulman instaurat la Medina acum 1.400 de ani. Este primul stat-providenţă din istoria umanităţii, care a dat statul de drept, meritocraţia şi care avea grijă de cei vulnerabili“, spune el.

„Nu are nicio coerenţă. Este un oportunist şi un demagog care vrea să acceadă la putere cu orice preţ“, îl critică fostul senator Afrasiab Khattak, amintind de traseul său politic de până acum, fie la dreapta, fie la stânga.

Puterea, blocată de armată

La putere, PML-N a făcut campanie căutând să transforme votul într-un referendum pentru democraţie. Partidul a mizat pe evocarea investiţiilor făcute în infrastructură, cum ar fi noi drumuri şi centrale electrice.

„Dacă vom avea oportunitatea, vom schimba destinul Pakistanului“, a declarat Shehbaz Sharif, fratele lui Nawaz Sharif, 65 de ani, destituit acum un an din postul de premier şi plasat în închisoare pentru corupţie.

Nawaz Sharif FOTO Arhivă

Apropiaţii săi neagă că ar fi comis vreo infracţiune şi sugerează că fostul premier este victima unei conspiraţii a armatei.

El nu este singurul care se plânge de interferenţa armatei în alegeri. De la Londra, liderul Muttahida Qaumi Movement (MQM), Altaf Hussain, cere boicotarea scrutinului. În vârstă de 64 de ani, Hussain conduce un partid considerat a avea legături puternice cu mafia şi în conflict cu militarii. Fugit din ţară din cauza unor acuzaţii de crime, răpiri şi incitare la violenţă, liderul MQM îşi ţine susţinătorii în priză cu discursuri provocatoare pe reţelele de socializare.

Miting pro-Altaf Hussain FOTO EPA

Ultra-islamiştii, în creştere

În schimb, o multitudine de mişcări ultra-islamiste se bucură de susţinerea armatei şi ar putea remodela peisajul politic al Pakistantului. Peste 1.500 de candidaţi din formaţiuni religioase s-au înscris în aceste alegeri. Printre ei figurează şi militanţi ai imamului Hafiz Saeed, presupusul organizator al atentatelor de la Bombay din 2008, soldate cu 166 de morţi. Pus în SUA pe lista teroriştilor şi interzis în politica pakistaneză, imamul şi-a infiltrat oameni într-un partid constituit deja.

„Politica de servitor ai Americii ajunge la sfârşit!“, a exclamat el într-un miting electoral la Lahore, unde adepţii săi l-au acoperit cu petale de trandafir.

Un bărbat sărută un portret al lui Hafiz Saeed FOTO EPA

Învins în 2013, Partidul Poporului Pakistanez (PPP) ar putea juca un rol important în negocierile pentru formarea viitorului guvern. Însă PPP încă nu reuşeşte să scape de imaginea de partid al nepotismului şi al clientelismului. Noul şi tânărul său lider, Bilawal Bhutto, fiul lui Benazir Bhutto, rămâne cu mâinile legate din cauza baronilor care-l înconjoară, incepând cu tatăil său, Ali Zardari, acuzat la rândul său de acte de corupţie.

Alegerile de miercuri nu reprezintă decât a doua tranziţie democratică de la un guvern civil la altul în Pakistan, o ţară cu o istorie marcată de lovituri de stat militare şi asasinate politice, notează AFP.

O victimă a atentatului din Quetta FOTO EPA-EFE

Aproximativ 800.000 de militari şi polişti au fost mobilizaţi pentru a asigura securitatea în timpul votului. Cu toate acestea, un poliţist a fost deja ucis într-un atac cu grenadă în faţa unei secţii de votare din districtul Khuzdar, în provincia instabilă Balucistan. La Swabi, în nord-vest, un militant PTI a murit într-un schimb de focuri cu susţinători ai unui partid rival, potrivit poliţiei. Un atentat sinucigaş a avut loc la o secţie de votare din Quetta, sud-vest, atacul soldându-se cu 28 de morţi.