„Războiul deschis” care macină Turcia: conflictul dintre kurzi şi restul ţării

Militanţii kurzi au lansat rachete asupra convoi militar turc în estul ţării, pe 18 septembrie FOTO: Reuters

A venit momentul în care politicienii din Turcia ar trebui să înfrunte cea mai mare problemă a ţării: conflictul dintre kurzi şi restul ţării. „Trasează un triunghi de la graniţa de nord a Turciei până la Mediterană şi la sud-est de oraşul Hakkari, din apropierea hotarului cu Iranul. În această întindere geografică se desfăşoară un război deschis“, a declarat Atilla Yesilada, un analist din Istanbul.

O explozie puternică a zguduit, marţi, oraşul Tunceli din Turcia, omorând şapte persoane. Vizată era o maşină a forţelor de ordine. Oraşul se situează într-o zonă populată de kurzi, unde autorităţile susţin că activează rebeli din cadrul Partidului Muncitoresc Kurd (PKK), declarat ilegal de oficialii din capitala Ankara, relatează publicaţia turcească „Hürriyet”. De altfel, luptele dintre forţele de ordine şi membrii PKK au devenit tot mai numeroase în ultimele luni, acesta fiind cel mai recent incident.

Cifrele dezvăluiesc gravitatea situaţiei, scrie „The Financial Times“.

Mii de trupe au fost trimise în sud-estul Turciei. Prim-ministrul turc, Recep Tayyip Erdogan, a afirmat că 500 de militanţi din PKK au fost ucişi luna trecută. Armata a specificat, recent, că 88 de soldaţi turci au decedat de-a lungul a cinci luni şi numărul victimelor continuă să crească. De altfel, în august, patru copii au fost asasinaţi într-un atac de la o secţie de poliţie. În cei peste 30 de ani de conflict, au murit între 30.000 şi 40.000 de persoane.

Violenţa din confruntări nu a fost atât de mare din 1999, când a fost capturat liderul PKK, Abdullah Ocalan.

Între timp, o investigaţie asupra unei organizaţii kurde obscure a dus la reţinerea a aproape 8.000 de persoane, inclusiv a mai multor jurnalişti. Acţiunea autorităţile a contribuit, însă, la un proces nedorit de cei de la Ankara: creşterea recrutărilor în rândul militanţilor kurzi.

Cum beneficiază kurzii din Turcia de războiul civil din Siria

Numărul tot mai mare al persoanelor convinse de rebelii PKK să li se alăture a fost asociat haosului din Siria. Însă, cauza fenomenului transcede conflictul din ţara vecină, unde războiul civil şi riscul prăbuşirii regimului de la Damasc au oferit un avânt kurzilor care locuiesc pe teritoriul sirian şi care au început să-şi atribuie puteri tot mai mari. De altfel, guvernul de la Ankara a atribuit vina escaladării violenţelor comise de kurzii de pe teritoriul propriu susţinerii primite de peste granită, de la regimul sirian. Preşedintele turc Abdullah Gul a sugerat că regimul de la Damasc şi-ar fi reînnoit colaborarea cu rebelii PKK, partid clasificat drept organizaţie teroristă de Uniunea Europeană şi de Statele Unite ale Americii. Alianţa alimentează temerile privind stabilirea unei regiuni kurde autonome de o parte şi de alta a actualei granite turco-siriene.

Până în prezent, PKK şi guvernul de la Damasc au negat ipoteza cooperării.

Însă există voci care au atras atenţia că PKK profită de faptul că atenţia la nivel internaţional este îndreptată către Siria, motiv pentru care se poate concentra pe insurgenţa proprie. „Este posibil ca organizaţia (PKK, n.r.) să fi găsit o fereastră de oportunitate, la un moment dat în conflictul din Siria, pentru a câştiga teren, pentru a-şi consolida relaţiile cu populaţia de aceeaşi etnie de peste granită, dar şi pentru a lansa atacuri tot mai crude împotriva Turciei”, a explicat profesorul Mesuf Yegen de la Universitatea Sehir din Istanbul, citat de BBC News.

Schimbarea de atitudine a premierului, în aşteptarea alegerilor

Analiştii atrag atenţia că situaţia actuală a degenerat prea rapid. Anul trecut, guvernul lui Erdogan a recâştigat destul de uşor alegerile, promiţând o constituţie nouă, modernă. Mulţi au sperat că un astfel de document ar duce la emanciparea kurzilor, care reprezintă 15-20% din populaţia ţării, prin separarea conceptului de cetăţenia turcă şi de cel de etnicitatea turcă.

Guvernul lui Erdogan, care a realizat mult mai multe pentru drepturile kurzilor faţă de alţi predecesori, demarase negocieri secrete cu membrii PKK, dar, de la alegeri încoace, negocierile au fost întrerupte. Guvernul a dat vina pe reluarea violenţelor susţinute de PKK şi pe lipsa de credibilitate a rebelilor kurzi.

Comentatorii politici au subliniat, însă, că renunţarea la tratativele cu kurzi şi atitudinea naţionalistă sporită a prim-ministrului arată, de fapt, că Erdogan se pregăteşte să-şi încerce norocul la alegerile prezidenţiale ce vor avea loc în 2014 şi încearcă să-şi crească popularitatea în rândul majorităţii turce.

În acest sens, premierul Erdogan a consolidat relaţiile de cooperare cu Partidul Naţionalist, formaţiune politică care se opune oricărei recunoaşteri explicite care vizează drepturile kurzilor. El le-a transmis recent membrilor Palamentului din partidul său susţinător, Partidului Justiţiei şi Dezvoltării, că are în vedere susţinerea modificării constituţiei pe propria răspundere.

Ce se preconizează

Capitala turcă Ankara este împânzită cu speculaţii, potrivit cărora o acţiune în Parlament ar putea duce la ridicare imunităţii parlamentarilor kurzi, după ce au fost filmaţi îmbrăţişând-se cu militanţi PKK. Erdogan a atenţionat deja că există instrucţiuni clare în ceea ce priveşte măsurile judiciare ce trebuie luate pentru a gestiona situaţia tensionată, creată de înregistrarea cu parlamentarii kurzi şi rebelii PKK.

Ultima dată când membrii de etnie kurdă ai forului legislativ de la Ankara au fost excluşi din instituţia de stat şi trimişi la închisoare a fost în 1994, an care s-a dovedit a fi sângeros pentru Turcia.