Proteste istorice în Thailanda. Dispare monarhia asociată cu divinitatea?
0
Monarhia thailandeză a fost considerată multă vreme asemănătoare lui Dumnezeu, însă peste 10.000 de protestatari antiguvernamentali care au ieşit duminică pe străzi spun că a venit timpul schimbării.
Protestul de duminică a fost cel mai mare miting anti-guvernamental de când militarii au preluat puterea în urmă cu şase ani şi a survenit după o lună de manifestaţii aproape zilnice începute de studenţii din toată ţara, care au atras în manifestul lor o mare parte a societăţii, relatează CNN.
Furia în rândul tinerilor s-a accentuat încă de la alegerile din martie 2019, în urma cărora generalul Prayut Chan-o-cha a fost reales pentru încă patru ani în funcţia de prim-ministru. Duminică, tineri şi bătrâni au făcut apel la reforme democratice, schimbarea Constituţiei redactată de militari şi dizolvarea parlamentului.
"Sunt încântat să văd că atât de mulţi oameni s-au alăturat astăzi protestului", a spus Arnon Nampa, unul dintre liderii mulţimii. "Mişcarea a luat amploare, nu mai este doar grupul de tineri - aşa cum vedeţi, sunt mai mulţi oameni în vârstă, iar unii dintre ei chiar au participat la protest împreună cu familia."
Nampa, avocat pentru drepturile omului, a fost arestat şi reţinut pentru scurt timp, pe 7 august, pentru că s-ar fi revoltat la un protest anterior la care a participat.
"Nu mi-e teamă, aştept acest moment de foarte mult timp. Instanţa m-a eliberat pe cauţiune şi n-ar trebui să mai protestez, dar asta nu înseamnă că nu îmi pot exercita drepturile în temeiul Constituţiei", el a spus.
Un grup mic, dar din ce în ce mai vocal, solicită reforma monarhiei - o idee radicală în Thailanda, unde puternica instituţie regală este privită de ca fiind de drept divin. Ţara are unele dintre cele mai stricte legi privind insultarea monarhiei, iar defăimarea regelui, reginei sau casei regale poate însemna o pedeapsă de 15 ani de închisoare.
Legea a fost folosită tot mai mult ca instrument politic, în condiţiile în care cetăţenii thailandezi obişnuiţi - dar şi guvernul - pot face astfel de acuzaţii în numele regelui.
FOTO EPA
Printre cei care au simţit pe propria piele rigorile acestei legi se numără un bărbat acuzat că a aprecia cu un „like” o pagină de Facebook considerată o insultă la adresa regretatului rege Bhumibol Adulyadej şi că a postat o fotografie „sarcastică” cu câinele său.
Însă nemulţumirile care au fost şoptite până acum sunt transmise zilele acestea public, prin intermediul difuzoarelor, către mii de ascultători. Protestatarii îşi exprimă dezamăgirea legată de instituţiile de guvernare din Thailanda.
„Mesajul este foarte radical şi ar putea constitui un punct de cotitură”, a declarat Pavin Chachavalpongpun, profesor asociat la Centrul de Studii din Asia de Sud-Est al Universităţii Kyoto, comentând apelurile pentru reforma regală. Pavin, el însuşi disident tailandez exilat, spune că Thailanda "a avut multă vreme tradiţia de a pune monarhia deasupra tuturor celorlalte. Monarhia este venerată, trebuie să o iubeşti necondiţionat".
FOTO EPA
Proteste istorice în Thailanda. Dispare monarhia asociată cu divinitatea?
Deşi monarhia absolută a fost abolită în Thailanda în 1932, monarhul încă are o influenţă politică semnificativă.
Pe 10 august, un alt protest la Universitatea Thammasat din Bangkok a susţinut o serie de 10 cereri de reformă prin care să se asigure o autentică monarhie constituţională, în care monarhul respectă Constituţia.
Regele Bhumibol, care a domnit 70 de ani până la moartea sa în 2016, a fost iubit de mulţi din ţară. El a fost văzut ca o figură paternă, stabilă de-a lungul deceniilor de turbulenţă politică, pentru că a contribuit la îmbunătăţirea vieţii thailandezilor şi şi-a exercitat autoritatea respectând normele morale.
Fiul său, regele Maha Vajiralongkorn, care a revendicat tronul în 2016, fiind încoronat în mai 2019, nu deţine aceeaşi autoritate morală. Din cauza situaţiilor multiple ce se califică drept ofensatoare la adresa monarhului, presa nu poate nici măcar relata date de context despre monarhul thailandez.
Regele Maha Vajiralongkorn Bodindradebayavarangkun şi regina Suthida. FOTO EPA
Experţii spun că până la acest protest masiv, cererile pentru reforma monarhiei au fost formulate doar de către grupuri extremiste. Acum protestatarii schimbă jocul şi vorbesc public şi deschis despre astfel de probleme.
"Protestele din Thailanda sunt istorice, deoarece aceasta este prima dată în istoria Thailandei, când demonstranţii au cerut astfel de reforme", a declarat Paul Chambers, lector şi consilier special la Centrul de Studii Comunitare ASEAN al Universităţii Naresuan.
"Este important să înţelegem că, de acum înainte, reforma monarhiei va fi o cerere tot mai valabilă în rândul demonstranţiilor thailandezi."
Observatorii spun că acesta este un moment crucial pentru Thailanda. Solicitările de reformare a monarhiei ar putea atrage un număr mare de protestatari, iar presiunea prea puternică ar putea provoca o reacţie violentă sau o represiune militară, care ar putea servi, în cele din urmă, pentru şi mai mult sprijin în acest demers.
În iulie, premierul Prayut a declarat că este „îngrijorat şi preocupat de această mişcare” şi i-a avertizat pe protestatari că încalcă legea violând monarhia.
"Sunt alături de copiii, tinerii şi studenţii universitari şi împărtăşesc şi grija părinţilor lor pentru ei. Dar trebuie să existe o vigilenţă cu privire la încălcări, cred că oamenii nu vor tolera şi vor permite ca un astfel de incident să se întâmple din nou." a declarat premierul despre proteste.
Deşi încă niciun protestatar nu a fost arestat pentru acuze la adresa monarhiei, cel puţin doi lideri de protest - Nampa şi Parit Chiwarak, lider principal al Uniunii Studenţilor din Thailanda - au fost arestaţi sub alte acuzaţii, iar ulterior au fost eliberaţi.
Furia protestatarilor a fost alimentată de o multitudine de nedreptăţi: de la stăpânirea militară a puterii, starea de urgenţă prelungită din cauza coronavirusului - despre care spun că este folosită pentru a înăbuşi opoziţia politică şi libera exprimare - la o economie în scădere care le oferă perspective puţine de muncă, precum şi dispariţia activiştilor democraţiei care trăiesc în exil.
FOTO EPA
Organizatorii protestelor, o coaliţie de grupuri de studenţi numită Free People, au cerut duminică sfârşitul dictaturii militare şi a guvernului ce nu a fost ales de popor. Transferul brusc de putere în 2014 a fost a 12-a oară când militarii au preluat Thailanda de când aceasta a devenit monarhie constituţională în 1932.
Protestatarii au strigat „dictatura trebuie distrusă” şi „democraţia va prospera” şi au cerut autorităţilor să înceteze intimidarea celor care ies în stradă să îşi exercite drepturile democratice.
La alegerile din 2019, tinerii şi-au pus amprenta şi au votat partide noi, progresiste, pro-democraţie. Însă, eforturile lor de a împrospăta scena politică au fost zădărnicite în parte de o constituţie proiectată militar, care le-a permis generalilor să stăpânească Senatul, condus de un prim-ministru neales.
În timp ce coaliţia militară de guvernare a promis să restabilească ordinea în naţiunea zguduită de decenii de lovituri de stat şi crize politice, mulţi dintre tinerii din ţară consideră că guvernul lui Prayut a făcut foarte puţine pentru a îmbunătăţi perspectivele economice, pentru a restabili democraţia sau pentru a da încredere poporului.
Se încarcă comentariile...
