„Povestea noastră o spunem noi, nu Vestul”. Cum funcţionează armata de superfani care împrăştie propaganda Chinei peste graniţe

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto Shutterstock
Foto Shutterstock

O investigaţie comună a Associated Press şi a Institutului pentru Internet Oxford, întinsă pe şapte luni, a dezvăluit o armată falsă de fani pe Twitter care amplificau postările Ministerului chinez de Externe şi ale reţelei propagandistice din presa de stat. Aceştia preluau postările diplomaţilor chinezi din toată lumea şi le redistribuiau urmăritorilor autentici.

În felul acesta, China lucra sistematic la ţeserea propriei poveşti în opoziţie sau în concurenţă cu perspectiva vestului, mai ales în privinţa uigurilor musulmani, dar şi în toate domeniile unde partidul unic voia să-şi impună influenţa în dauna ţărilor vestice.

Cazul ambasadorului Chinei la Londra, Liu Xiaoming, care între timp a devenit reprezentant special pentru afacerile Peninsulei Coreene, este grăitor- contul său s-a umflat la peste 119.000 de urmăritori pe Twitter şi el însuşi vorbeşte de strategia „lupului războinic” ca formă de diplomaţie.

Zeci de mii de redistribuiri la foc continuu ale mesajelor sale s-au dovedit a fi de pe conturi false fără un profil şi poză - o bună parte din ele fiind suspendate între timp de Twitter pentru încălcarea regulilor platformei în privinţa manipulării. În cazul lui Liu, peste jumătate din repostări se datorau conturilor false de superfani.

Twitter a suspendat şi mai multe conturi în ultima lună după investigaţia comună  AP şi Institutul Oxford, pentru că maşinăria propagandistică a funcţionat în continuare, amplificând la scară mare modelarea opiniei publice intern şi peste tot în lume, iniţiată de partidul comunist şi instituţiile sale.

AP şi Institutul pentru Internet Oxford au identificat 26.879 de conturi care au redistribuit de aproape 200.000 de ori tweeturi ale diplomaţilor chinezi sau ale mass-mediei de stat - reprezentând o pondere semnificativă - uneori mai mult de jumătate - din totalul de repostări pe Twitter ale conturilor diplomatice chineze.

Investigaţia n-a putut proba măsura în care conturile fanilor erau sponsorizate de administraţia centrală din China. 

Twitter nu a oferit detalii despre conturile suspendate pe motive de manipulare, dar a precizat că cercetează posibile operaţiuni de propagandă afiliate statului chinez. Conturile cu pricina vor fi publicate în arhiva platformei odată ce investigaţia este finalizată. Ministerul Afacerilor Externe din China a replicat acestor acuzaţii, denunţând o „practică discriminatorie”: „Nu există aşa-zisa propagandă înşelătoare, şi nici ceva de felul exportului unui model de ghidaj al opiniei publice”.

Un câmp de luptă ideologic

Reţelele sociale Facebook şi Twitter sunt un formidabil megafon global al Partidului Comunist Chinez prin care mesajele stabilite la nivel central sunt amplificate în scopul influenţei, scrie AP. Este ceea ce preşedinte chinez a numit „principalul câmp de bătaie” pentru prioritate la modelarea opiniei publice.

„Pe câmpul de luptă al internetului, capacitatea de a rezista şi câştiga este direct legată de securitatea ideologică şi politică a ţării noastre”, spunea Xi Jinping în 2013, la scurt timp după preluarea puterii. În septembrie 2019,  Xi îndemna cadrele din partid să îşi consolideze „spiritul de luptă”.

În prezent, cel puţin 270 de diplomaţi chinezi din 126 de ţări sunt activi pe Twitter şi Facebook. Împreună cu mass-media de stat, ei controlează 449 de conturi pe aceste platforme, adunând aproape 950.000 de postări între iunie şi februarie - care au fost apreciate de peste 350 de milioane de ori şi au primit răspunsuri sau au fost distribuite de peste 27 de milioane de ori, potrivit cercetării AP şi Institutului Oxford. Trei sferturi dintre diplomaţii chinezi şi-au făcut cont pe Twitter  în ultimii doi ani.

În 2018, partidul şi-a consolidat controlul asupra canalelor de informare şi comunicare prin formarea Departamentului Central pentru Propagandă.

În China sunt permise doar reţelele sociale interne precum WeChat şi Weibo.

„Creează o provocare semnificativă pentru democraţiile occidentale. Noi nu avem aceeaşi capacitate de a influenţa publicul internaţional, având în vedere că China şi-a securizat internetul ”, a declarat Jacob Wallis, analist senior la Centrul internaţional de politici cibernetice al Institutului australian de politici strategice . „Asta îi creează un avantaj asimetric considerabil.”

Twitter a început abia anul trecut să eticheteze conturi aparţinând „oficialilor guvernamentali cheie” şi mediei afiliate statului. În martie avertizase doar asupra a 14% din conturile diplomaţilor chinezi de pe Twitter, cu urmăritori umflaţi.

Twitter a răspuns că etichetează aceste conturi în conformitate cu politica sa privind oficialii şi instituţiile ce vorbesc în numele ţării lor pe platforma sa. Avertismentele sunt peste 60 %  în engleză şi mai puţin de un sfert, de pildă, în spaniolă, franceză şi arabă, deşi conturile false vizează utilizatori din numeroase ţări.

Spre deosebire de Twitter, Facebook nu semnalează conturile diplomatice, majoritatea acestora fiind conturi oficiale ale ambasadelor şi consulatelor. Platforma a etichetat în schimb portaluri de informare ale mediei de stat.

Potrivit Proiectului Media Chineze, un institut de cercetare din Hong Kong, aceste acţiuni de transparenţă ale reţelelor sociale s-au văzut după august 2020, când numărul distribuirilor şi răspunsurilor la postări s-au diminuat vizibil.

„Avem nevoie de aceste etichete. Aici este vorba despre cooptarea naraţiunii, şi anume dacă cineva trebuie să spună povestea Chinei, atunci doar noi o vom face şi nimeni altcineva [...] Este într-adevăr un plan global”, a declarat directorul proiectului, David Bandurski, atrăgând atenţia că există şi portaluri independente precum Caixin ce riscă să fie băgate în aceeaşi oală cu celelalte.

Redactorul-şef al publicaţiei de stat Global Times a denunţat imediat etichetarea contului său ca „media afiliată statului chinez”: „Se pare că Twitter îmi va sugruma contul”.

Contrafacerea consensului

La începutul anului, agenţia de stat Xinhua a publicat o „verificare a faptelor” constând în 24 de „minciuni” pe care forţele anti-chineze din Vest le-a propagat despre provincia Xinjiang, unde China e acuzată de o represiune a minorităţii musulmane uigure şi de genocid.

Potrivit  Xinhua, adevărata problemă a regiunii sale din vest nu ţine de drepturile omului, ci de terorismul uigurilor - în măsura în care China a dezvoltat economic Xinjiang, cei care provoacă instabilitate sunt agenţiile de informaţii americane şi martorii falşi.

Povestea sa s-a propagat pe toate canalele de informare, preluată de Ministerul de Externe şi apoi distribuită de diplomaţii chinezi din Statele Unite, India, Djibouti, Canada, Ungaria, Austria, Tanzania, Kazahstan, Iordania, Liberia, Grenada, Nigeria, Liban, Trinidad şi Tobago, Qatar şi Regatul Unit.

Apoi au intrat în acţiune superfanii de pe Twitter.

„Grupurile etnice din China sunt bine protejate, atât sub aspect economic, cât şi cultural”, a scris gyagyagya10, un mesaj aproape identic cu cel venit de la oficialii chinezi.

Maşinăria de propagandă funcţionează astfel: mesajele transmise de presa de stat sau Ministerul de externe sunt preluate şi reformulate de diplomaţii chinezi, iar apoi amplificate de o reţea de conturi-fantomă sau cel puţin suspicioase: nu au urmăritori, nu au informaţii de profil şi nici poză care să trimită la o persoană reală.

Gyagyagya10 a devenit activ în luna august aproape simultan cu un grup de alte 62 de conturi dedicate amplificării tweeturilor Ambasadei Chinei în Londra. Aceste conturi şi-au încetat brusc activitatea când ambasadorul chinez a părăsit postul.

Modul lor de acţiune era simplu: citau sau retransmiteau mesajul aproape identic. În al doilea rând erau fani devotaţi - răspundeau imediat ce era postat un tweet - şi erau responsabili de de 75% din redistribuiri.

Aceste conturi au fost suspendate abia anul acesta, în lunile aprilie şi mai.

Ambasada Chinei în Marea Britanie a transmis într-un comunicat către AP că e îngrijorată în privinţa unor „standarde duble” ale Twitter în măsura în care pare să interzică distribuiri ale postărilor sale: „n-ar trebui ca aceste reguli să se aplice mai degrabă repostărilor zvonurilor rău-intenţionate, ale comentariilor defăimătoare şi ale informaţiilor false împotriva Chinei?”

Zhao Alexandre Huang, profesor asistent la Universitatea Gustave Eiffel, din Paris, a analizat mesajele de pe reţelele sociale din perioada de vârf a disputei comerciale SUA-China: primul care publica mesajul era  contul Weibo al Ministerului Afacerilor Externe ca apoi mesajul să fie reformulat şi difuzat în întreaga lume de către diplomaţii chinezi pe conturile lor de Twitter.

Ei erau cei mai activi amplificatori secondaţi îndeaproape de fani.

"Ministerul Afacerilor Externe foloseşte platforma Weibo ca o bucătărie centrală de informaţii. Este o iluzie de polifonie", a spus Huang.

Aproximativ 151.000 de utilizatori au redistribuit postările diplomaţilor chinezi din iunie până în ianuarie - în total acestea au produs 360.000 de reatribuiri, adesea în rafale separate de doar câteva secunde.

Printre cei mai mari beneficiari ai acestui angajament concentrat - care nu este neapărat neautentic - s-au numărat conturile diplomatice chineze din Polonia, Pakistan, India şi Africa de Sud, scrie AP. Purtătorii de cuvânt ai ministerul de externe chinez , Hua Chunying şi Zhao Lijian, au acumulat peste 20.000 de redistribuiri din conturi sancţionate ulterior de Twitter. 

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite