Pe urmele „Pacientei Su”. Un grup de cercetători susţine că femeia ce locuia în apropierea laboratorului de la Wuhan ar putea fi primul caz de COVID-19

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Institutul de Virusologie din Wuhan Foto Arhivă
Institutul de Virusologie din Wuhan Foto Arhivă

Grupul de detectivi pe Twitter DRASTIC (Decentralized Radical Autonomous Search Team Investigating COVID-19), o echipă de cercetare independentă asupra originilor pandemiei de COVID-19, a dezvăluit că a descoperit un potenţial pacient 0, o femeie numită „Pacienta Su” care locuia în apropierea unei staţii de metrou asociată cu răspândirea coronaviruslui, relatează The Mirror.

Dezvăluirile vin în contextul în care SUA şi Marea Britanie anchetează originea virusului SARS-CoV-2 după ce WSJ a relatat despre un raport al serviciilor de informaţii americane conform căruia trei cercetători de la Institutul de Virusologie din Wuhan s-au prezentat la spital cu simptome consistente atât cu COVID-19, cât şi cu gripele sezoniere.

Totodată, mai mulţi oameni de ştiinţă au solicitat o examinare a teoriei unui posibil accident de laborator, în timp ce alţii susţin că au dovezi ale faptului că virusul a fost produs în laborator, a fost scăpat iar ulterior cercetătorii chinezi i-au modificat structura genetică pentru a-şi acoperi urmele.

Firul pe care merg cercetătorii care iau în serios teoria scăpării din laborator este incidentul de îmbolnăvire a unor mineri, în 2012, de la care ar fi fost prelevate probe ale unui coronavirus cu similaritate genetică mare cu SARS-CoV-2, cel care a provocat epidemia la Wuhan. Mostrele au fost analizate la Institutul de Virusologie din Wuhan. Îmbolnăvirea a şase mineri care s-au prezentat la spital cu pneumonie severă a fost documentată de teza unui doctor tănăr.

Ancheta OMS la Wuhan a concluzionat că cel mai probabil virusul a fost transmis de la un animal gazdă, dar unii experţi ai echipei de investigaţie au acuzat faptul că nu a existat un acces la date brute. Teoria scăpăriii din laborator a prins tot mai mult contur pe fondul lipsei de transparenţă a Chinei privind începuturile pandemiei, dar şi suspiciunile privind gradul de siguranţă al laboratorului din Wuhan (care are nivelul 4 de biosecuritate, cel mai ridicat) şi natura cercetărilor privind coronavirusurile.

Gilles Demaneuf, un cercetător în domeniul datelor statistice din Noua Zeelandă, colaborator al echipei de investigaţii DRASTIC, spune că a mers pe urmele unei femei de 61 de ani care s-a îmbolnăvit în noiembrie 2019. El a descoperit că femeia locuieşte la circa cinci kilometri de Institutul de la Wuhan.

„Pacienta Su” a fost dusă la spitalul Rongjun din Wuhan, aflat în apropierea locuinţei sale, cu simptome similare COVID-19.

Primele simptome de boală au fost înregistrate la un pacient prima oară pe 8 decembrie, potrivit datelor oferite de China Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

„Am reuşit să identificăm numele, vârsta şi adresa unui caz suspect de îmbolnăvire foarte timpurie, cu o lună mai devreme decât primul caz de infecţie raportat oficial. Locuinţa ei se află lângă o staţie de metrou şi e destul de aproape de un spital al armatei unde au fost trataţi primii pacienţi”, a declarat Demaneuf pentru ediţia de duminică a Daily Mail.

Publicaţia britanică a dezvăluit faptul că datele personale ale „Pacientei Su” au fost făcute publice dintr-o greşeală a unui oficial chinez proeminent. Acesta ar fi transmis o captură de ecran cu adresa femeii unui jurnal medical chinez.

Adresa, strada  Zhuodaoquan, se află în apropierea unor laboratoare de testare centrale din Wuhan, dar şi a unei reţele de metrou considerate a fi avut un rol important în răspândirea virusului în metropola de 11 milioane de locuitori, începând din decembrie 2019.

DRASTIC  a fost creat de utlizatorul Twitter @BillyBostickson şi are 28 de membri, dintre care jumătate sunt anonimi din motive de siguranţă profesională.

Poza de profil a lui Bostickson este a unei maimuţe cu un ochi tăiat, iar acesta explică imaginea prin faptul că a trebuit să-şi ascundă identitatea reală din motive profesionale într-o ţară cu „legislaţie împotriva subversiunii de stat”.

„Este urât pentru că oamenii se ascund în spatele anonimatului”, spune Mary-Louise McLaws, epidemiolog la Universitatea New South Wales şi consilier OMS.

Membrii grupului se contrează adesea pe Twitter cu virusologi reputaţi şi mulţi dintre ei au fost blocaţi de cercetătorii care susţin originea naturală a virusului, potrivit cnet.com care a dedicat un articol echipei DRASTIC.

Accidente de laborator

Acestea au avut loc chiar şi la instalaţii cu niveluri mari de siguranţă, dar cele mai multe s-au întâmplat la laboratooare mai slab securizate.

Virusul uman H1N1 - acelaşi care a provocat epidemia de gripă din 1918 - a scăpat în 1977 atât din laboratoare din URSS, cât şi din China şi s-a răspândit peste tot în lume, potrivit AFP.

În 2001, un angajat tulburat mintal de la un laborator biosecurizat american a transmis prin poştă spori de antrax, ucigând cinci oameni.

Doi cercetători chinezi care s-au expus la virusul SARS au infectat şi alte persoane în 2014.

Există dezbateri aprinse între guvernul american care a finanţat cercetările privind corinavirusurile găzduite de lilieci şi unii cercetători independenţi în privinţa a ceea ce înseamnă experimentele de adăugare de funcţii ce ar putea mări contagiozitatea unui virus sau capacitatea de supravieţuire.

Epidemiologul de la Harvard Marc Lipsitch şi-a exprimat îngrijoarea privind aceste cercetări ce ar putea produce anumite tulpini virale la care sunt expuşi angajaţii laboratoarelor.

Un ONG american a primit finanţare guvernamentală pentru cercetare care să „prezică potenţialul de salt” al unui coronavirus de la lilieci la oameni, studiile fiind desfăşurate la Wuhan.

Richard Ebright de la Universitatea Rutgers, care se opune unor atare cercetări, motivează prin faptul  că acestea nu au drept scop dezvoltarea de medicamente sau vaccinuri. El spune că nu există dovezi puternice nici în favoarea teoriei originii naturale, nici a scenariului scurgerii din laborator. 

Totuşi dovezi circumstanţiale există, remarcă AFP, şi anume poziţionarea Institutului de Virusuologie de la Wuhan şi faptul că cercetătorii de acolo au prelevat probe de coronavirusuri din peşterile cu lilieci.

Alina Chan, un biolog molecular de la Institutul Broad a publicat anul trecut un studiu care arăta că, spre deosebire de virusul SARS, cel al SARS-CoV-2 nu avea o evoluţie rapidă când a fost detectat prima dată la oameni - o altă dovadă circumstanţială a teoriei originii în laborator.

"Erorile umane constituie peste 70% din erorile din laboratoare", spune Lynn Klotz, cercetător consultant senior la Centrul pentru Controlul Armelor şi Nonproliferare, care avertizează de ani de zile asupra riscurilor de siguranţă publică asociate cu aceste instalaţii de cercetare.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite