Park Geun-hye, preşedintele sud-coreean care promite unitate între cele două Corei

Park Geun-hye, preşedintele sud-coreean care promite unitate între cele două Corei

Park Geun-hye, fiica cea mare a fostului dictator sud coreean Park Chung-hee, se va întoarce la Casa Albastră dupa 33 de ani de când a părăsit-o, de această dată în calitate de prima femeie preşedinte.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sud-coreenii i-au acordat şansa de a-şi demonstra devotamentul, mulţi sperând că ea va înfăptui marea unire naţională pe care a promis-o. „Voi respecta promisiunea pe care v-am făcut-o de a deschide o nouă eră în Peninsula coreeană, fondată pe o securitate puternică şi o diplomaţie bazată pe încredere“, a spus Park, la o zi după ce a obţinut victoria în alegerile prezidenţiale.

Ea a spus că se va folosi de legăturile economice îmbunătăţite pentru dezvoltarea discuţiilor politice şi o eventuală unitate între cele două Corei, aflate război din punct de vedere tehnic din 1953.

Park, ce va împlini 61 de ani în februarie, a dus o luptă grea pentru a câştiga alegerile, dar reputaţia ei de om politic plin de principii şi de încredere, şi acţiunile pe care le-a întreprins pentru a demonstra asta, au atras simpatia votanţilor. Ei i-au fost atribuite o serie de proiecte precum construcţia oraşului central Sejong, proiect pe care fostul preşedintele Lee susţinut a încercat să-l anuleze.

Criticii, însă, nu sunt de acord cu cei 18 ani de dictatură sub conducerea tatălui său, asasinat în 1979, şi condamnă incapacitatea de a comunica atât cu membrii partidului, cât şi cu poporul.

Născută în 1952, Park a început munca în biroul prezidenţial în 1964, la scurt timp după ce tatăl său a ajuns la putere, în urma unei lovituri de stat. Generalul devenit preşedinte a fost apreciat pentru rapiditatea dezvoltării industriale şi economice a ţării, după Războiul din Coreea din perioada 1950-1953, dar a şi fost criticat pentru suprimarea brutală a democraţiei.

După ce şi-a petrecut anii de şcoala generală şi de liceu la Casa Albastră, Park s-a înscris la Universitatea  Sogang din Seul în 1970, unde a studiat inginerie electrică, o alegere care la acea vreme a fost considerată bizară pentru o femeie.

După absolvire a plecat în Franţa pentru a-şi continua studiile, dar a fost nevoită să se întoarcă acasă după ce mama ei a fost asasinată într-un atentat ce-l viza pe tatăl său, organizat de un coreean din Japonia, care era de partea Phenianului.

În autobiografie, Park a spus că a resimţit acest şoc ca pe o imensă gaură în inimă.
 
Şi-a petrecut următorii cinci ani îndeplinind rolul de Prima Doamnă, până când tatăl său a fost omorât în 1979. La vremea respectivă, a fost trezită  în mijlocul nopţii pentru a primi vestea, iar prima ei întrebarea a fost dacă „e totul în regulă în prima linie“ , referindu-se la graniţa dintre cele două Corei, formată după război. Cele două Corei se află încă într-o formă de stare de război, deoarece conflictul s-a finalizat printr-un armistiţiu, nu prin semnarea unui tratat de pace.
Park şi-a petrecut următorii 18 ani departe de viaţa publică, perioadă în care a fost trădată de mulţi dintre aliaţii tatălui său. Şi-a dedicat timpul citind cărţi despre istorie şi filozofie şi vizitând locurile de patrimoniu din ţară.

În 1997 a reintrat în viaţa politică, devenind membră a Marelui Partid National şi sprijinind campania prezidenţială a candidatului Lee Hoi-chang. Un an mai târziu a câştigat un loc de parlamentar în oraşul ei natal, Daegu, şi în scurt timp a ajuns printre cei mai importanţi membri ai partidului.

Când cererile ei privind reformele politice au fost respinse de partid în 2001 , Park a plecat hotărâtă să formeze un nou partid. În aceeaşi perioadă a vizitat Coreea de Nord şi s-a întâlnit cu liderul de atunci, Kim Jong-il.

După ce multe dintre reformele ei anterioare au fost acceptate, ea a redevenit membră a Marelui Partid Naţional şi a continuat să-şi demonstreze abilităţile de lider obţinând o serie de victorii în cadrul alegerilor parlamentare, fiind supranumită „regina alegerilor“.

Park a declarat că dintre toţi politicienii cel mai mult îşi respectă tatăl, pentru că şi-a iubit ţara mai mult ca oricine şi  pentru că a şi-a respectat principiile de lider.

Pentru că nu a fost niciodată măritată, ea a declarat că este căsătorită cu ţara şi a promis să se gândească numai la fericirea poporului.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările