Kuweit - cheia Golfului Persic
0
Comunitatea diplomaţilor arabi acreditaţi la Bucureşti a dovedit un nou moment de solidaritate publică, prin participarea la evenimentul iniţiat de ambasadorul statului Kuweit, Excelenţa Sa Mubarak M. Alsehaijan, din perspectiva sărbătorii naţionale, marcată la 25 februarie, independenţa fiind câştigată în anul 1961.
Atunci când am poposit în Kuweit, primul lucru remarcat a fost eleganţa aeroportului.
Între facilităţile acestuia şi primele blocuri sfidând căldura toridă, am parcurs o şosea bântuită de maşini ultramoderne, adevărate sfidări ale deşertului omniprezent, dar inteligent supus de arhitecţi adaptaţi la specificul acestui areal geopolitic, situat în nord-estul Peninsulei Arabe.
La orele prânzului am constatat puţină lume, la vedere, într-un oraş marcat de clima deşertică.
În faţa unei reşedinţe oficiale, maşini dintr-un convoi alocat unui demnitar străin, păreau lăsate fără supraveghere, dacă iau ca reper pistoalele mitraliere aflate pe scaunele şoferilor.
Iluzie momentană, deoarece camere video şi băieţi tuns scurt se aflau la datorie, în condiţiiile când canicula alungase în spatele draperiilor pe mai toţi locuitorii capitalei unui stat cu peste trei milioane de locuitori.
Monarhie parlamentară, cu o constituţie din anul 1962, Kuweitul respectă succesiunea la putere, detaliu confirmat de prezenţa, la recepţia menţionată, a tablourilor şefului de stat, emirul şeic Sabah Al Ahmad Al Jaber Al Sabah şi al prinţului moştenitor, şeicul Nawaf Al Hamad Al Sabah.
De trei ani de zile premierul ţării este şeicul Jaber Al Moubarak Al Hamad Al Sabah, iar vicepremier şi ministru de externe şeicul Sabah Khaled Al Sabah.
Stabilitatea executivului, consecvenţa principiilor de politică internă - care vizează asigurarea unei vieţi normale fiecărui cetăţean, a locuinţei necesare acestuia şi a unui acces eficient la sistemul public de sănătate - explică absenţa unor crize politice şi a unor nemulţumiri sociale, precum în state europene care se laudă cu sistemul democratic adoptat după anul 1989.
Capitala statului Kuweit, fotografiată la finele lunii ianuarie 2014.
Cu doar 17.818 kilometri pătraţi, Kuweitul este o piese cheie pe tabla de şah a Golfului Persic, în condiţiile când se află între cele trei state cu animozităţi între ele, manifestate pe plan politic, economic şi chiar militar, aici fiind vorba de Iran, Irak şi Arabia Saudită.
Invazia irakiană, de tristă amintire, explică menţinerea unor forţe militare estimate la peste 20.000 de militari, deci cu puţin peste efectivele unei armate vecine cu statul român, cea maghiară, care are cu vreo două mii de înrolaţi mai puţin.
Aşa, pentru ca să vă faceţi o simplă părere, forţele terestre din Kuweit au peste 200 de tancuri şi alte blindate cumpărate din Statele Unite al Americii, Franţa, Egipt şi Rusia.
Forţele navale ale statului Kuweit au peste 2.000 de oameni în uniformă, ceea ce, comparativ ar fi cam o treime din efectivul forţelor navale române.
Forţele aeriene din Kuweit au circa 2.500 de ofiţeri, subofiţeri şi personal civil, dar şi o dotare precum avionul Boeing C-17, din imaginile de mai jos:
Asta indică o preocupare constantă pentru menţinerea unei structuri militare relevante, descurajante şi suficientă până la sosirea sprijinului militar al aliaţilor, flota americană din zonă fiind oricând gata de a sprijini forţele armate din Kuweit, împotriva oricărei agresiuni.
Dovadă fiind şi misiunile de patrulare ale elicopterelor militare americane, care survolează regulat deşertul din Kuweit şi Arabia Saudită:
Dincolo de aceste aspecte, să sperăm că vizita ministrului român de externe va avea efecte benefice pe planul dinamizării relaţiilor bilaterale dintre România şi Kuweit.
Se încarcă comentariile...
