Kazahstan. Cine sunt protestatarii care au atacat forţele de ordine şi s-au dedat la jafuri? Cetăţean: „Au luat tot”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Grupuri de protestatari au incendiat şi jefuit clădiri publice şi magazine FOTO BBC
Grupuri de protestatari au incendiat şi jefuit clădiri publice şi magazine FOTO BBC

Cine sunt cei care s-au încăierat cu forţele de ordine, au jefuit şi au luat cu asalt unităţi militare şi secţii de poliţie, se întreabă un reporter BBC aflat la faţa locului.

„Au jefuit tot. În trei zile au luat toate bunurile şi au jefuit tot acest loc. Avem pierderi masive. Mulţi au rămas fără nimic din care să trăiască”, spune proprietarul unui magazin de haine din interiorul unui mall de la periferia Almatî, oraşul ce a devenit scena protestelor care au zguduit vreme de o săptămână Kazahstanul.

„Prădătorii au spart geamurile, au pătruns în clădire şi s-au repezit la bancomate să le spargă”, spune Yedil, un localnic, care a încercat să-şi ajute prietenul să-şi protejeze marfa.

„Bineînţeles că ne-a fost teamă. Au tras în noi. Paznicii de la mall au încercat să-l sigileze dar în zadar” a mai povestit acesta, adăugând că, la un moment dat, jefuitorii au dat foc clădirii, iar ei n-au avut pe cine să cheme în ajutor pentru că liniile telefonice erau căzute.

Dar cine au fost aceşti protestatari? Autorităţile i-au numit „bandiţi” şi „terorişti” anunţând, după stingerea revoltelor din centrul oraşului Almatî, că au ucis 26 de infractori înarmaţi care au atacat forţele de ordine. O parte din cei care au participat la proteste au luat cu asalt unităţi militare şi staţii de poliţie, şi au jefuit magazine de arme - cine sunt ei? se întreabă reporterul BBC.

Demonstranţii care au dat startul protestelor în vestul Kazahstanului au subliniat că au fost paşnici şi că sunt împotriva agresiunilor, acuzând autorităţile de faptul că au provocat violenţele care au urmat.

Dosim Satpaiev, analist politic din Almatî, crede că în spatele mulţimii violente care a atacat forţele de ordine şi a pătruns în clădirile publice, confiscând protestele antiguvernamentale, sunt tineri şomeri din familii sărace.

Acesta spune că în marile oraşe din Kazahstan trăiesc mulţi tineri fără locuri de muncă ce „constituie o masă cu un potenţial de agresivitate” şi care au profitat de incidentele din Almatî „pentru propriile interese”.

Cine se află în spatele tulburărilor din Kazahstan?

Cu siguranţă nemulţumirile economice fac parte din factorii majori ce au alimentat protestele izbucnite din pricina furiei acumulate peste ani faţă de sistemul autoritarist care nu a îmbunătăţit condiţiile de trai. Acestea s-au adăugat situaţiei politice în condiţiile în care la putere a venit un preşedinte considerat succesorul loial al fostului lider.

Totuşi, observatorii bănuiesc că aceşti factori nu au fost suficienţi pentru a antrena proteste de asemenea amploare şi violenţă şi că la baza revoltelor stau, de fapt lupte, pentru putere în interiorul elitei din Kazahstan. Fostul conducător post-sovietic Nursultan Nazarbaev, deşi a renunţat la putere după 30 de ani, şi-a păstrat o mare influenţă asupra vieţii politice, în timp ce preşedintele Kasîm-Jomart Tokaev ar fi fost doar secundul său.

Unele voci dau exemplul arestării recente a fostului şef al serviciilor secrete, Karim Masimov, un aliat apropiat al fostului lider, ca o dovadă a faptului că în culise s-ar da o luptă secretă pentru putere. Competiţia elitelor ameninţă grav stabilitatea politică din ţară, spune analistul kazah, explicând că aceasta nu se poartă neapărat între cei doi lideri de la vârf, ci în cadrul „cercului lor intim”.

Marţi, Ministerul kazah de interne a anunţat că 9.900 de protestatarii au fost reţinuţi, în timp ce preşedintele Tokaev care a demis guvernul în cursul tulburărilor, a desemnat un nou premier (fostul vicepremier) şi a anunţat că trupele colective de menţinere a păcii chemate să ajute la asigurarea ordinii vor începe să se retragă treptat începând de joi şi să plece de tot în 10 zile.

Autorităţile spun că protestele iniţial paşnice împotriva creşterii preţurilor la carburanţi au fost deturnate de grupuri care urmăreau să răstoarne guvernul, scrie Reuters.

„Grupuri de combatanţi înarmaţi, care aşteptau momentul, au intrat în acţiune. Obiectivul lor principal s-a manifestat clar. Este vorba de o tentativă de lovitură de stat”, a indicat Tokaev în cursul unei reuniuni în format de videoconferinţă cu şefii de stat ai ţărilor membre din Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), între care şi preşedintele rus Vladimir Putin, relatează EFE.

În timp ce protestatarii incendiau clădiri în Almatî, cel mai mare oraş din Kazahstan, Tokaev anunţa că fostul lider Nursultan Nazarbaev pleacă din funcţia de şef al puternicului Consiliu de Securitate – de unde Nazarbaev, în vârstă de 81 de ani, a continuat să tragă sforile, în ciuda predării preşedinţiei în 2019.

Trupele alianţei militare a unor foste republici sovietice, conduse de Rusia, au fost dislocate mai întâi în capitală, Nur-Sultan, suscitând speculaţii că misiunea lor ar fi în realitate să protejeze guvernul şi pe Tokaiev însuşi într-un moment în care nu putea avea încredere deplină în propriile forţe de securitate.

Tokaev l-a demis pe Karim Masimov, pe atunci şeful puternicului Comitetul de Securitate Naţională (NSC), pe 5 ianuarie, iar apoi Masimov a fost reţinut sub suspiciunea de trădare.

Adresându-se marţi parlamentului, Tokaev a spus că NSC a eşuat nu numai în a anticipa ameninţarea, dar nu nici nu a intervenit în mod corespunzător în timpul tulburărilor.

„În unele oraşe, şefii departamentelor Comitetului de Securitate Naţională, în ciuda faptului că aveau suficiente arsenale de luptă, şi-au abandonat (cladirile) şi au lăsat în urmă arme de foc şi documente clasificate”, a spus el.

Tokaev nu a numit niciun nou suspect în tulburări, dar a precizat că fundalul protestelor a fost creat de eşecul statului de a lupta împotriva sărăciei şi a asigura o distribuţie echitabilă a veniturilor.

El a sugerat că doreşte ca asociaţii predecesorului său şi fostului protector, Nursultan Nazarbaev, care a condus Kazahstanul timp de aproape trei decenii înainte de a demisiona în 2019, să împartă o parte din averea sa populaţiei făcând donaţii regulate unei noi fundaţii.

„Din cauza primului preşedinte, Elbasî (şeful naţiunii - n.r.), în ţară a apărut o castă de companii foarte profitabile, oameni foarte bogaţi. Cred că a venit timpul să plătim tribut poporului din Kazahstan”, a spus Tokaev.

China doreşte intensificarea cooperării în materie de securitate cu Kazahstanul

China este dispusă să intensifice cooperarea în materie „de aplicare a legii şi securitate” cu Kazahstanul vecin şi să-l ajute să se opună ingerinţei „forţelor externe”, a declarat luni ministrul de externe al Chinei, după proteste violente din ţara din Asia Centrală, relatează Reuters.

Wang Yi, care este şi consilier de stat, a făcut aceste comentarii într-o convorbire telefonică cu ministrul de externe al Kazahstanului, Muhtar Tileuberdi, potrivit ministerului chinez de externe.

„Tulburările recente din Kazahstan arată că situaţia din Asia Centrală are parte în continuare de provocări severe, ceea ce dovedeşte încă o dată că unele forţe externe nu doresc pace şi linişte în regiunea noastră”, a spus Ministerul chinez de Externe citând din discuţia telefonică a lui Wang cu Tileuberdi.

Autorităţile au pus violenţa pe seama „extremiştilor”, inclusiv a militanţilor islamişti pregătiţi în străinătate.

China e dispusă să se „opună în comun interferenţei şi infiltrării oricăror forţe externe”, a spus Wang.

La rândul său, preşedintele Chinei, Xi Jinping, i-a transmis vineri preşedintelui Kazahstanului Kassîm-Jomart Tokaiev faptul că ţara sa este împotriva oricărei forţe străine care ar dori să destabilizeze Kazahstanul şi organizează o „revoluţie colorată”, a comunicat televiziunea de stat chineză.

China şi Rusia pornesc de la asumpţia „revoluţiile colorate” sunt revolte instigate de Statele Unite şi alte puteri occidentale pentru a obţine schimbarea regimului.

„China nu doreşte să vadă o extindere a influenţei SUA în Kazahstan şi Asia Centrală ca urmare a acestor tulburări”, a spus Li Mingjiang, profesor asociat la Şcoala de Studii Internaţionale S. Rajaratnam din Singapore.

„Dacă o revoluţie portocalie într-o ţară din vecinătate duce la democratizare politică, ar putea încuraja elita intelectuală de înclinaţie liberală din China să încerce ceva similar”, a spus el.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite