Dilemele Noului Drum al Mătăsii: obstacolele care stau în calea proiectului ambiţios al liderului chinez Xi Jinping

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Muncitori chinezi lucrează la un proiect de construcţie a noii capitale adiminstrative a Egiptului - la 45 de kilometri est de Cairo în cadrul proiectului Belt and Road Initiative 1 iunie 2019 FOTO EPA-EFE
Muncitori chinezi lucrează la un proiect de construcţie a noii capitale adiminstrative a Egiptului - la 45 de kilometri est de Cairo în cadrul proiectului Belt and Road Initiative 1 iunie 2019 FOTO EPA-EFE

În contextul în care tot mai mai multe ţări în curs de dezvoltare participante la iniţiativa Beijingului a Noului Drum al Mătăsii au probleme economice, China e prinsă între încercarea de a-şi salva economia şi iertarea sau renegocierea împrumuturilor partenerilor săi.

Noul Drum al Mătăsii, cum a fost numit, unul din proiectele emblematice ale preşedintelui chinez  Xi Jinping, riscă să devină un ghimpe în coasta Beijingului din cauza pandemiei Covid-19, se arată într-o analiză France 24.

Proiectul personal de infrastructură iniţiat de liderul chinez are scopul de a conecta economic Asia, Europa şi Africa. Însă iniţiativa Belt and Road (BRI), supranumită „Noul Drum al Mătăsii”, menită a construi o reţea de legături maritime şi rutiere între continente, pune China într-o poziţie foarte inconfortabilă. În contextul în care tot mai multe ţări au probleme în a-şi împăca planurile de susţinere a economiei cu plata împrumuturilor către Beijing, China este pusă în postura de a evita împlinirea profeţiilor scepticilor care au avertizat de la bun început că proiectul este doar o capcană a îndatorării deghizată în asistenţă.

Lansat în 2013, proiectul a determinat investiţii de peste 450 de miliarde de dolari în aproape 140 de ţări din Asia, Europa, America de Sud şi Africa. Iniţial numit One Belt One Road proiectul a suferit ajustări ale denumirii pentru a acoperi o amploare mult mai ambiţioasă a proiectului.  Promisiunile care îl însoţesc sunt cu adevărat consistente: Beijingul acordă împrumuturi pentru construirea infrastructurii vitale - căi ferate, drumuri, porturi, fabrici - în schimbul drumului deschis companiilor chineze pe pieţele internaţionale.

Pandemia a început însă să aducă nori de furtună asupra programului. Primele probleme au apărut odată cu o scrisoare oficială a Pakistanului la mijlocul lui aprilie solicitând o revizuire  a condiţiilor unui împrumut de 100 de milioane de dolari, cu scadenţa în mai.  Beijingul a asigurat Islamabadul pe 17 mai că va face un efort pentru „prietenul său”. Dar n-a mai urmat nimic: detaliile despre gestul de bunăvoinţă n-au mai venit.

„Un act delicat de echilibristică”

„Înţelegem că multe din aceste ţări caută să renegocieze termenii acestor împrumuturi: este un proces de durată”, a declarat un cercetător de la Banca de Dezvoltare din China - o bancă care se ocupă de câteva proiecte ale iniţiativei - pentru Financial Times.

„O nouă înţelegere e un proces de durată şi nici măcar nu putem călători în acest moment. Împrumuturile BRI nu sunt ajutoare financiare străine. Trebuie să recuperăm măcar investiţia iniţială şi o valoare moderată a dobânzii”, a spus acesta care a dorit să rămână anonim.

Majoritatea cererilor a venit de la ţările africane, care ocupă o poziţie centrală în programul de investiţii al Chinei, dar sunt cele mai vulnerabile economic şi cel mai puţin echipate să facă faţă unei asemenea crize, scrie New York Times într-un articol din 18 mai.

Momentul nu poate fi mai inoportun pentru China: nevoită să răspundă întrebărilor despre modul de gestionare a epidemiei, se confruntă şi cu presiuni din partea preşedintelui american Donald Trump care ameninţă cu ruperea legăturilor comerciale.

Opţiunile deschise Chinei nu sunt avantajoase. Pe de o parte, China nu prea are cum să refuze să renegocieze împrumuturile partenerilor săi fără să-şi păteze şi mai mult imaginea pe scena internaţională. Pe de altă parte, acceptarea unei extinderi a termenelor de plată sau chiar o scutire a datoriilor, aşa cum a procedat Fondul Monetar Internaţional cu cei mai săraci 25 de membri ai săi, este o variantă costisitoare pentru China.

„Este un act de echilibristică delicat”, a apreciat Mary-Françoise Renard, directorul Institutului de cercetări în domeniul economiei chineze, într-un interviu pentru France 24. China „a luat deja măsuri de susţinere a economiei anul trecut, iar pandemia obligat-o să le suplimenteze, fapt care-i reduce şi mai mult spaţiul de manevră din punct de vedere bugetar”, a explicat aceasta.

O problemă politică pentru Xi

Beijingul este astfel prins între două obligaţii la fel de imperioase: sprijinirea propriei economii puternic lovite de criz sanitară, care rămâne „prirotatea sa numărul 1”, potrivit lui Renard, respectiv ajutorarea „prietenilor Drumului Mătăsii” cărora marea putere economică asiatică le-a promis atât de mult în schimbul apartenenţei la proiectul BRI.

Din fericire, observă Renard, China încă dispune de mijloacele de a face acest mare salt financiar. China are însă de rezolvat două probleme: a plăţilor, care nu vor sosi când va avea cel mai mult nevoie de ele, şi a proiectelor de infrastructură ce vor suferi amânări din pricina economiilor încetinite de pandemie.

„Linia feroviară dintre China şi Malaysia, ca şi proiectul trenului de mare viteză în Tailanda, finanţate de Beijing, au fost puse deja în aşteptare”, potrivit unui raport din aprilie al Fitch Solutions, un institut de cercetare al riscului de ţară.

Aceste piedici pot avea şi un impact politic asupra lui Xi. Liderul chinez a transformat iniţiativa într-unul din stâlpii economici ai regimului. În plus, Beijingul s-a confruntat deja în ultimii ani cu critici la adresa lipsei sale de transparenţă în legătură cu termenele împrumuturilor, ca şi cu îndoieli legate de beneficiile reale pentru ţările participante la proiect.

Pentru a răspunde acestor critici, Xi „a fost obligat să-şi restarteze” programul în 2019, promiţând în special un grad mai înalt de transparenţă prin asigurarea că proiectele „respectă ghidurile internaţioanale privind achiziţiile”, a scris Felix Chang, expert al Institutul de Cercetare în Politici Internaţionale, cu sediul în SUA. Xi are nevoie de rezultate pentru a-şi justifica investiţiile, or pe fondul crizei provocate de Covid-19, acestea ar putea întârzia mai mult decât a fost estimat.

Drumul sanitar al Mătăsii

Dar peste toate, toate aceste dificultăţi -cuplate cu campania anti-China a Washingtonului- ar putea determina unele ţări să-şi reconsidere participarea la proiect sau să le descurajeze pe altele să se alăture, a sugerat New York Times. Asta ar fi dăunător pentru China mai ales în Africa, unde Beijingul duce o competiţie strânsă cu SUA şi Europa.

Totuşi, e de părere Renard, China poate depăşi aceste provocări în Africa, în contextul în care majoritatea acestor ţări „are convingerea că se pot aştepta la mai mult din partea Chinei, care până acum le-a ajutat să se dezvolte, decât din partea SUA sau a Europei”. Aceste ţări, a observat ea, nu ar da închide uşa proiectelor decât în situaţia în care „ar avea probleme directe cu Bejingul  sau ar avea motive să creadă că beneficiile, mai ales în termeni de locuri de muncă, ale acestor proiecte nu s-ar materializa”. De aici şi importanţa unei campanii de percepţie care să liniştească şi să dea pe brazdă ţările participante.

Pandemia ar putea veni şi cu oportunităţi pentru China. Săptămâna asta, la întrunirea virtuală a ţărilor membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Xi a dat reasigurări că ţara sa nu-şi va lăsa la greu „prietenii”.

În plus, criza ar putea îndemâna China să „implementeze un Drum al Mătăsii sanitar” astfel încît să „creeze oportunităţi de construcţie a unor facilităţi sanitare şi să sporească comerţul de mărfuri medicale dintre China şi ţările din proiect”, se arată în raportul Fitch.

Proiectul Drum al Mătăsii sanitar ar putea să fie o extindere al proiectului iniţial, a observat agenţia de rating, „ care să se concentreze pe îmbunătăţirea infrastructurii sistemului sanitar, mărind fluxul de mărfuri şi servicii medicale, dar promovând şi schimbul de idei şi practici medicale dintre ţările participante la proiect”.

De altfel, China a propus o extindere similară a proiectului la una din adunările generale ale OMS din 2017.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite