Cum l-au influenţat anii de adolescenţă petrecuţi în Elveţia pe liderul nord-coreean Kim Jong-un

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Kim Jong-un FOTO EPA-EFE
Kim Jong-un FOTO EPA-EFE

Atunci când Kim Jong-un a fost anunţat moştenitor al tatălui său în 2010, unii analişti sperau că perioada din adolescenţa sa, petrecută în Elveţia, vor face din acesta un lider mai deschis al Coreei de Nord. Însă este posibil ca anii de formare din Europa să fi avut un efect opus asupra viitorului lider.

Joao Micaelo, pe atunci fiul de 14 ani al unor imigranţi portughezi, îşi amintea clar de băiatul asiatic în trening şi pantofi Nike care a intrat în 6A, o clasă de 22 de elevi de la mica sa şcoală publică unde se vorbea germana, din Berna, Elveţia, în 1998. Copii erau deja îb băncile lor, atunci când băiatul nou a fost prezentat ca Pak Un, fiu al unor diplomaţi nord-coreeni. Era un loc liber lângă Joao, aşa că băiatul, care era poreclit simpu „Un“, s-a aşezat în bancă. Copilul de 12 ani avea o tunsoare „castron“ şi începutul a ceea ce avea să devină o bărbie dublă pronunţată.

Cei doi au devenit apropiaţi, datorită faptului că erau colegi de bancă, dar şi pentru că nu aveau înclinaţii profunde spre studiu. Un era ruşinat atunci când i se cerea să răspundă la întrebări în faţa clasei – nu neapărat pentru că nu ştia răspunsurile, ci pentru că nu reuşea să se exprime.  Aşa că Joao l-a ajutat cu temele în germană, în timp ce nou-venitul îşi ajuta prietenul cu matematica. Joao a spus că-şi aminteşte că Un era tăcut, dar era foarte hotărât şi capabil să-şi exprime punctul de vedere.

Abia câţiva ani mai târziu, Joao şi ceilalţi colegi de şcoală din Berna au realizat că noul elev era Kim Jong-un, viitorul lider al Coreei de Nord.

În multe feluri, timpul petrecut de Kim în Elveţia dezvăluie un adolescent şi o educaţie care nu era foarte diferită de a unui elev occidental obişnuit: iubea baschetbalul, trebuia să înveţe despre Martin Luther King Jr. şi Nelson Mandela şi avea o garderobă formată doar din haine ale unor branduri cunoscute.

Însă perioada petrecută în Elveţia, când a fost înscris atât la o şcoală particulară, cât şi la o şcoală publică germană, probabil că l-au învăţat pe Kim că dacă ar fi trăit în lumea exterioară, n-ar fi fost cu nimic ieşit din comun. Nimeni. Departe de a-l convinge să-şi schimbe ţara, aceşti ani i-au arătat necesitatea perpetuării sistemului care i-a transformat pe el, pe tatăl său şi pe bunicul său în zeităţi. Aceşti ani dezvăluie şi câteva dintre interesele şi caracteristicile temperamentale care aveau să definească omul care este acum un spin în coastele Statelor Unite. Spre exemplu, acelaşi Kim Jong-un care a ordonat asasinarea unchiului şi fratelui său vitreg era cunoscut ca un adolescent care-şi lovea colegii care-i vorbeau în germană, o limbă pe care s-a chinuit s-o înveţe.

Kim Jong-un încă era copil când a plecat spre Berna, capitala Elveţiei, în vara anului 1996, pentru a se alătura la şcoală fratelui său mai mare Kin Jong Chol. Când a ajuns în oraşul pitoresc, „Misiune imposibilă“ şi „Trainspotting “ urmau să ruleze în cinematografe. Cele mai performate computere foloseau floppy disks şi mergeau cu sistemul MS-DOS.

Prinţişorul nord-coreean ieşea din copilăria sa izolată şi dădea piept cu o lume deschisă. Nu era prima dată când călătorea peste hotare – fusese în Europa şi Japonia înainte – dar era prima dată când trăia în afara curţii nord-coreene.

El s-a reunit cu fratele său mai mare, care locuia la Liebefeld, o suburbie a Bernei, alături de mătuşa lor pe linie maternă, soţul ei şi cei trei copii.

„Locuiam într-o casă normală şi ne comportam ca o familie normală. Eu mă comportam ca mama lor“, a declarat mătuşa lui Kim pentru un jurnalist Politico, care a descoperit că aceasta locuieşte în SUA. „Veneau prietenii lor şi-i vizitau acasă şi le făceam gustări. Era o copilărie foarte normală, cu petreceri de zile de naştere şi cadouri şi copii elveţieni care ne vizitau“.

Însă la şcolile pe care le-a frecventat, Kim era un introvertit. În perioada în care adolescenţii îşi testează limitele, Kim nu era pasionat de petreceri, nu mergea în tabere şcolare sau discoteci şi nu se atingea de alcool. Un fost coleg al liderului nord-coreean a spus că acesta „evita cntactul cu fetele“, adăugând că niciodată nu a avut o discuţie mai profundă cu el. „Era un singuratic şi nu spunea nimic despre viaţa sa privată“.

Rezultatele sale academice nu au fost niciodată excepţionale, dar autorităţile şcolare au confirmat că Kim Jong-un a absolvit clasa a şaptea şi a opta şi a fost prezent parţial şi în clasa a noua.

Educaţia pe care Kim a primit-o în Elveţia prezenta o viziunea foarte diferită a lumii faţă de cea pe care o ştia din Coreea de Nord. Lecţiile lui Kim includeau drepturile omului, drepturile femeilor şi dezvoltarea democraţiei. Elevii studiau despre Martin Luther King Jr., Nelson Mandela sau Mahatma Gandhi. Programa şcolară insista pe diversitatea culturală, grupurile religioase, etnice şi sociale, drepturile omului şi solidaritatea cu cei din medii dezavantajate.

Este greu să-ţi dai seama ce gândea Kim în timpul unor astfel de cursuri. Nu existau astfel de drepturi în Coreea de Nord. Dar poate că nu era atât de derutant pe cât ar părea, având în vedere că liderul nu avusese contact cu prea mulţi nord-coreeni de rând.

În perioada Paştelui din 2001, cu doar două luni înainte să încheie clasa a 9-a, Kim i-a spus lui Micaelo că tatăl său i-a cerut să se întoarcă în Coreea de Nord şi că va pleca în curând. Nu a oferit alte explicaţii pentru decizia bruscă. Kim nu a anunţat pe nimeni altcineva dintre prietenii săi. Băiatul pur şi simplu nu a mai mers la şcoală. Nici profesorii nu ştiau ce se întâmplase cu el. 

Colegii săi aveau să-l revadă zece ani mai târziu, când a apărut pe balconul unei clădiri grandioase din mijlocul Phenianului, alături de tatăl său, fiind încoronat ca „Marele Succesor“.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite