Cum se explică valul devastator al pandemiei din India. Crematoriile ard zi şi noapte: „Mi-a zis că firul de fum o reprezintă pe mama sa”

Cum se explică valul devastator al pandemiei din India. Crematoriile ard zi şi noapte: „Mi-a zis că firul de fum o reprezintă pe mama sa”

India răvăşită de valul doi al pandemiei. Crematoriile merg zi şi noapte FOTO EPA-EFE

Un al doilea val pandemic de COVID-19 răvăşeşte India, după ce noi variante ale virusului, mai infecţioase şi mai mortale s-au răspândit în mai multe state, scrie BBC. Cei infectaţi mor înainte de a putea obţine un pat în spitale sau acasă, fără a avea acces la testare de confirmare, în timp ce crematoriile merg nonstop. Fotojurnaliştii vin cu mărturii cutremurătoare despre rudele care îşi incinerează morţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Creşterea numărului de cazuri zilnice a fost exponenţială în valul doi al pandemiei de COVID-19 care s-a resimţit începând din luna februarie. Pe 10 februarie, India avea 11.000 de noi cazuri. La sfârşitul lunii martie, atinsese o medie de 22.000 de cazuri. Apoi, în primele 10 zile ale lunii aprilie, noile infectări au explodat până la o medie de cazuri confirmate zilnice de 89.800.
 
Dr A Fathahudeen, din grupul de lucru anti-COVID-19 al statului Kerala (sud-vest), explică că era de aşteptat un alt val de creştere după ce India atinsese un vârf epidemic de peste 90.000 de cazuri în septembrie, ca în ianuarie să scadă la sub 20.000 de noi cazuri.
 
Dar apoi au avut loc adunări religioase masive, s-au redeschis majoritatea spaţiilor publice şi s-au organizat marşuri electorale cu mulţi participanţi.
 
„Încă din februarie avertizasem că COVID-ul n-a plecat nicăieri şi că vom fi loviţi de un tsunami de cazuri dacă nu vom lua urgent măsuri. Din nefericire, asta s-a şi întâmplat.
 
Un sentiment înşelător de normalitate se aşternuse şi nimeni, de la populaţie la oficiali, nu s-a mai gândit la măsuri sanitare pentru împiedicarea unui al doilea val”.
 

Penuria de paturi

Reţelele sociale abundă de apeluri disperate la ajutor şi poveşti ale celor care au murit pentru că nu au primit tratament la timp, în condiţiile unei penurii de paturi în spitalele din multe state indiene.

Rudele lui Rajeshwari Devi, 58 de ani, povestesc cum aceasta a murit duminică, după ce a aşteptat 36 de ore să fie transportată la un spital unde putea primi oxigen. Pe 16 aprilie, femeia a ajuns la camera de gardă a unui spital din districtul indian nordic Robertsganj. Tomografia a arătat pneumonie cronică. Spitalul a refuzat să o interneze fără istoricul medical de COVID-19. Personalul a spus familiei că trebuia transportată la un spital mai mare pentru că ei rămân fără tancuri de oxigen. Disperate, rudele au făcut apel la un politician care a intervenit pentru eliberarea unui pat, dar femeia a murit pe drum, la doar câteva minute distanţă de acel spital,
 
Deşi autorităţile statelor au anunţat că vor crea noi facilităţi de tratament, experţii nu sunt optimişti că vor putea ţine piept ritmului pandemiei. De câteva zile, India înregistrează peste  150.000 de noi infectări zilnic. Luni, au fost confirmaţi 273.810 de infectaţi - cea mai mare cifră zilnică de la startul pandemiei.
 
Cele mai afectate oraşe -  Delhi, Mumbai şi Ahmedabad - aproape că nu au locuri în spitale. Situaţia nu e mai bună în alte oraşe precum  Lucknow, Bhopal, Kolkata, Allahabad şi Surat.
 
Expertul în sănătate publică Anant Bhan spune că autorităţile nu s-au pregătit cu noi paturi în spitale şi lipseşte şi o coordonare între state în privinţa rezervelor de oxigen şi medicamente esenţiale.
 
Situaţia e chiar mai critică în privinţa locurilor la terapie intensivă, ce se epuizează rapid -pe ultima sută de metri autorităţile fac eforturi disperate să mărească capacitatea amenajând facilităţi în hoteluri şi pe stadioane.
 
Dr Fathahudeen spune că va fi dificil ca acestea să fie puse în funcţiune într-un timp atât de scurt, întrucât e nevoie de surse de oxigen şi e necesar mai mult personal să le opereze.
 

Decese neraportate

Numărul morţilor a crescut dramatic în al doilea val în comparaţie cu primul. Luni, India a raportat 1.761  de morţi, ridicând bilanţul total la peste 180.000 de decese din cauza COVID-19.
 
În unele oraşe, crematoriile au mers neîntrerupt şi totuşi rudele au aşteptat ore în şir să-şi poată incinera morţii.
 
Experţii spun că acestă activitate intensă indică faptul că numărul morţilor e de fapt mult mai mare.
 
Sanjeev Gupta, un fotojurnalist din oraşul  Bhopal a filmat la unul din crematoriile oraşului care în acea zi raportase doar patru decese de COVID-19. Nu s-a aşteptat să vadă zeci de ruguri funerare şi alte trupuri aliniate pentru a fi arse în cuptorul electric.
O rudă l-a rugat să imortalizeze fumul ieşind din horn.
 
„A spus că firul de fum o reprezenta pe mama sa. Este cel mai copleşitor lucru pe care l-am auzit vreodată”.
 
Un alt fotojurnalist din Lucknow, capitala statului  Uttar Pradesh, povesteşte că pe 14 aprilie a numărat aproape 100 de ruguri funerare la un crematoriu al oraşului. Or, datele oficiale la nivelul întregului stat arătau doar 85 de morţi în acea zi.
 
„Cerul s-a făcut portocaliu în preajma crematoriului. Încă ma cutremur când îmi aduc aminte. În mod cert, guvernul  nu ne furnizează datele corecte privind rata deceselor”, a remarcat el.

Variantele mutante

Pe 25 martie, India a anunţat că a identificat o variantă „dublu mutantă” în probe prelevate de la persoanele infectate din mai multe state.
 
Virusologul Shahid Jameel a explicat faptul că „o mutaţie dublă în arii chete a proteinei spike a virusului ar putea face virusul mai  contagios şi mai capabil să fenteze sistemul imunitar”.
 
În opinia sa, modificarea virusului este singura „explicaţie logică” a creşterilor explozive. India, a precizat el, a început să examineze mutaţiile „destul de târziu”.
 
„În decembrie, India secvenţieze genetic doar 5.000 de mostre de virus. Nu a fost un efort concentrat în această direcţie”, a declarat expertul, adăugând că abia în ianuarie s-a accelerat secvenţierea într-o reţea de laboratoare.
 
„Dar, din nefericire, valul doi se pornise, iar planul de secvenţiere a circa 5% din probe nu s-a mai concretizat”, a spus acesta, subliniind importanţa monitorizării mutaţiilor şi a vaccinării, pentru a nu le permite să se dezvolte, dar şi a măsurilor sanitare acolo unde acestea sunt larg răspândite.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările