China, la vânătoare de  „creiere“

Mai multe rapoarte au dezvăluit disponibilitatea Chinei de a pune cercetarea civilă şi cooperarea ştiinţifică internaţională în serviciul armatei sale. Cel mai adesea, este vorba de adaptarea transferurilor legale de tehnologie, profitând de deschiderea universităţilor occidentale. Dar, uneori, este implicat şi spionajul.

Programul chinez „1.000 de talente” a permis unele recrutări prestigioase, care au sporit influenţa Chinei în universităţile franceze, precum cele ale imunologilor Bernard Malissen, de la Marsilia, sau Dominique Ferrandon, de la Strasbourg.Înainte de fizicianul Gérard Mourou, covorul roşu fusese întins şi pentru laureatul  Premiului Nobel pentru medicină din 2011, Jules Hoffmann, care a deschis un institut franco-chinez la Universitatea Medicală din Canton în 2013 şi a lansat, în parteneriat cu o companie din Hong Kong un program pentru a studia medicina tradiţională chineză. 

Revista franceză Le Point scrie că în ianuarie 2020, Gérard Mourou, unul dintre cei mai eminenţi oameni de ştiinţă din Franţa, distins cu Premiul Nobel pentru Fizică în 2018, era primit cu mare pompă la Beijing, scrie Le Point.

Ales în Academia Chineză de Ştiinţe, el a fost invitatul-star al unui spectaculos „simpozion”,  alături de crema experţilor internaţionali stabiliţi în China.

Călătoria profesorului Mourou urma vizitei din urmă cu două luni a preşedintelui Emmanuel Macron, care semnase cu numărul unu chinez, Xi Jinping, un acord de cooperare strategică în fizică între Universitatea din Beijing,  compania Thales şi Şcoala Politehnică din Paris. Acest acord s-a concretizat, în iunie 2020,  prin instalarea la Beijing a unui sistem laser cu putere foarte mare, destinat cercetărilor fundamentale.

Înainte de fizicianul Gérard Mourou, covorul roşu fusese întins şi pentru laureatul  Premiului Nobel pentru medicină din 2011, Jules Hoffmann, care a deschis un institut franco-chinez la Universitatea Medicală din Canton în 2013 şi a lansat, în parteneriat cu o companie din Hong Kong un program pentru a studia medicina tradiţională chineză.

De asemenea, sectorul privat chinez îşi deschide porţile către crema ştiinţei franceze. În octombrie 2020, Jacques Biot, fost preşedinte al Politehnicii, a fost numit preşedinte al consiliului de administraţie al Huawei France, a cărui companie-mamă este supusă legii chineze a informaţiilor, mai scrie revista franceză.

Programul „1000 de talente“

În Elveţia, China a angajat 34 de oameni de ştiinţă prin intermediul programului „1000 de talente“.  Unii lucrează acum în instituţii afiliate armatei chineze. Charles Lieber este un chimist de renume specializat în nanotehnologie la Universitatea Harvard, un viitor premiu Nobel chiar, potrivit unora dintre colegii săi. Dar anul trecut el a fost pus sub acuzare în Statele Unite pentru că şi-a ascuns implicarea în programul chinez „ Thousand Talents“, care îşi propune să recruteze cadre universitare importante care să lucreze pentru China. Sub auspiciile acestei iniţiative, Universitatea Wuhan i-a plătit 200.000 de dolari pe lună şi a primit 1,5 milioane de dolari pentru a înfiinţa acolo un laborator de cercetare. Dar „Thousand Talents“  este doar unul dintre cele 200 de programe de recrutare conduse de guvernul chinez. Între 2008 şi 2016, au contribuit la atragerea a 60.000 de specialişti în China, în special de la universităţi din Statele Unite, Marea Britanie, Germania şi Australia.  

Cele două Institute Politehnice din Elveţia, universităţile din Geneva, Zürich, Basel şi Berna, precum şi Institutul Paul Scherrer şi Laboratorul Federal pentru Testarea şi Cercetarea Materialelor au furnizat oameni de ştiinţă programului „Thousand Talents“, conform listelor participanţilor. Unul dintre ei, chimistul Jay Siegel, care a lucrat la Universitatea din Zurich timp de aproape doisprezece ani, a fost recrutat în 2013 de Universitatea Tianjin după ce a vizitat China ca parte a unui schimb finanţat de Academia Elveţiană de Ştiinţe. A devenit decanul şcolii farmaceutice şi de inginerie. „Acest transfer mi-a oferit ocazia unică de a crea un departament în stil occidental în cadrul unei universităţi chineze”, a spus el. Pe lângă salariile mai mult decât generoase, oamenii de ştiinţă străini beneficiază de achitarea cazării şi a cheltuielilor zilnice şi adesea un laborator propriu. Comisioane generoase primesc şi „vânătorii de creiere“. Recrutarea se face prin asociaţii situate în apropierea universităţilor occidentale. 

Acestea sunt în contract cu statul chinez, care le plăteşte 150.000 de yuani pe an (aproximativ 23.000 de dolari) şi le stabileşte obiective pentru recrutarea oamenilor de ştiinţă. Când reuşesc să „vâneze“ unul primesc primesc un comision de 200.000 de yuani (aproximativ 29.000 de dolari), scrie „Le Temps“.  Sarcina lor este de a identifica cadre universitare promiţătoare, de a-i invita la evenimente cu oficiali ai ambasadei Chinei şi de a organiza excursii pentru ei . Obiectivul Beijingului este să „completeze golurile sale prin însuşirea cunoştinţelor acumulate - şi finanţate - în Occident, spune David Zweig de la Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din Hong Kong, care a studiat aceste programe. Acest lucru explică de ce cei mai căutaţi sunt cei specializaţi în domenii în care China doreşte să depăşească performanţele Occidentului, cum ar fi inteligenţa artificială, biotehnologia, fuziunea nucleară sau semiconductorii.

Îngrijorare în Japonia şi SUA

Ambiţiile ştiinţifice de la Beijing, care recrutează tot mai mulţi academicieni japonezi, îngrijorează autorităţile din Japonia şi SUA.  18.460 dintre ei au petrecut cel puţin o lună în China în  2019, cu 25% mai mult ca în urmă cu patru ani, potrivit Ministerului japonez al Educaţie, sport, cultură, ştiinţă şi tehnologie (MEXT). China este înaintea Coreei de Sud ca destinaţie preferată pentru cercetătorii japonezi , dar rămâne în spatele Statelor Unite. Dar, în aceste două ţări, numărul lor continuă să scadă. O autoritate în fizică, profesor la Observatorul Astronomic din Japonia, Toshitaka Kajino a devenit în 2017 primul director al noului Centru Internaţional de Cercetare a Cosmologiei Big Bang de la Universitatea de Aeronautică şi astronautică din Beijing.  Profesorul Kajino simbolizează astăzi ambiţiile ştiinţifice ale Chinei, care aspiră să preia conducerea tehnologică mondială până în 2050 şi încearcă să facă acest lucru prin atragerea de  creiere din întreaga lume, cu un buget pentru ştiinţă de 215 miliarde de euro. Potrivit unui raport din 2019 al Comitetului de Securitate Naţională al Senatului SUA, obiectivele ştiinţifice ale Chinei nu urmăresc „ promovarea ştiinţei, ci promovarea intereselor sale de securitate naţională”.

Studenţi şi cercetători chinezi, la furt de tehnologie

Mai mult de 1.000 de cercetători chinezi au părăsit, anul trecut, în septembrie,  Statele Unite în contextul intensificării anchetelor declanşate de autorităţile americane pentru presupuse operaţiuni de furt de tehnologie, au indicat oficiali americani din domeniul securităţii.  În mai 2020, guvernul american a revocat vizele altor peste 1.000 de cetăţeni chinezi din motive de securitate naţională. Vizele au fost revocate pe baza unei proclamaţii prezidenţiale de la 29 mai 2020 de a suspenda intrarea în SUA a unor studenţi şi cercetători chinezi consideraţi a reprezenta un risc de securitate. „Proclamaţia protejează securitatea naţională a SUA prin limitarea abilităţi Chinei de a trimite studenţi şi cercetători chinezi în SUA pentru a fura tehnologii, proprietăţi intelectuale şi informaţii americane pentru a dezvolta capabilităţi militare avansate", preciza purtătorul de cuvânt într-un comunicat. „Studenţii şi cercetătorii universitari de mare risc declaraţi neeligibili prin această proclamaţie reprezintă un mic subgrup din numărul total de studenţi şi universitari chinezi care vin în SUA“, mai spunea  comunicatul. „Continuăm să primim cu bucurie studenţi şi universitari legitimi din China care nu promovează ţelurile Partidului Comunist Chinez de dominaţie militară“, a mai precizat Departamentul de Stat.