China oferă o privire asupra vieţii din Tibet: „Vremurile s-au schimbat”. Dalai Lama, liderul spiritual în exil, vrea să meargă în oraşul său natal

China oferă o privire asupra vieţii din Tibet: „Vremurile s-au schimbat”. Dalai Lama, liderul spiritual în exil, vrea să meargă în oraşul său natal

Mănăstirea Rongwo din Tongren, Tibet FOTO SHUTTERSTOCK

Jurnaliştii AP au făcut un tur media strict supravegheat în Tibet şi au vizitat şcoli, mănăstiri şi temple, vorbind cu stareţi şi tibetani despre viaţa în regiunea autonomă supusă unui program de sinizare a culturii, limbii şi religiei ce durează de 70 de ani, după fuga în exil a liderului spiritual Dalai Lama. Noul preşedinte al guvernului în exil doreşte reluarea relaţiilor cu China.

„Noua ideologie socialistă cu caracteristici chineze a lui Xi Jinping ghidează partidul şi naţionalităţile în lupta pentru marea revigorare a Chinei”, scrie pe o plăcuţă din Tibet, în chineză şi tibetană.
 
China a inclus treptat şi religia tibetană în programul său de modelare a vieţii populaţiei din Tibet propunându-şi să o îndepărteze de cultura şi limba sa, dar mai ales de liderul său spiritual aflat în exil.
 
Stareţul Tempului Jokhang, unul din lăcaşurile sacre ale budismului tibetan, a spus că liderul său spiritual e preşedintele chinez, Xi Jinping.
 
Guvernul chinez şi-a lăudat adesea programele sale de dezvoltare economică şi de stabilitate socială a regiunii, în timp ce grupurile pentru drepturi civile au atras atenţia asupra detenţiilor, marginalizării economice, o prezenţă sufocantă a securităţii şi o presiune puternică de asimilare cu majoritatea chineză han şi de loialitate faţă de Partidul Comunist. Tibetanii din exil spun că au trăit liberi secole de-a rândul, acuzând China că vrea să le distrugă cultura budistă, limba şi să le exploateze resursele naturale, încurajând totodată  populaţia chineză să se mute în Tibet. Beijingul spune însă în Tibetul face parte din China şi că a eliberat sute de mii de iobagi analfabeţi atunci când comuniştii au răsturnat teocraţia la putere în Tibet, în 1951.
 
Măsurile de securitate au fost sporite după protestele antiguvernamentale din 2008, iar de atunci China şi-a dublat eforturile de dezvoltare economică şi de slăbire a influenţei budismului.
 
„Vremurile s-au schimbat, şi odată cu ele şi nevoile oamenilor. În trecut, oamenii aveau nevoie să-şi ia sprijinul spiritual din credinţele lor religioase. Noi avem nevoie de alte lucruri acum”, spune Tsering Yudron, 25 de ani, un contabil din satul Baji, la est de capitala Lhasa.
 
Guvernul de la Beijing atrage atenţia asupra miliardelor de dolari investiţi în drumuri, aeroporturi, căi ferate, şcoli şi spitale, susţinând că speranţa de viaţă s-a dublat, locuitorii au electricitate, locuri de muncă şi oportunităţi într-o regiune odată slab dezvoltată.

„Tibetul a eradicat sărăcia extremă. Oamenii duc vieţi mai bune şi trăiesc în mulţumire. Un nou Tibet socialist a prins viaţă”, se arată într-un raport guvernamental din 2019.
 
Deşi represiunea tibetanilor budişti a fost mai puţin dură decât în cazul musulmanilor uiguri, regimul chinez condus de liderul autoritar XI Jinping a creat şi pentru ei programe de sinizare iar în cadrul acestora rezidenţii sunt obligaţi să se monitorizeze reciproc şi să raporteze infracţiuni ce pot atrage sentinţe lungi cu executare.

Partidul a dezvoltat uj sistem de control asupra tibetanilor prin intermediul credinţei lor, spune Robert Barnett, un cercetător specializat în Tibet la Şcoala de Studii Orientale şi Africane din Londra.
 
Mai ales după protestele din 2018, guvernul s-a străduit să „inculce iubirea pentru Partidul Comunist în minţile tibetanilor de la vârste fragede”, a spus acesta. Expertul a explicat că China are nevoie să menţină instituţia liderului spiritual pentru a menţine controlul asupra Tibetului: „Scopul este un proiect istoric pe termen lung de a se impune asupra următorului Dalai Lama”
 
 Imaginile lui Dalai Lama au fost înlocuite cu portretul lui Xi în locuinţe, temple şi şcoli.
 
„Budismul tibetan are nevoie să fie ghidat pentru a se adapta societăţii socialiste şi trebuie să se dezvolte în context chinez”, spunea Xi anul trecut.
 
În 1996, partidul comunist a interzis imaginilie cu Dalai Lama şi a scos toate referinţele la el din cărţi, emisiuni, în timp ce a instalat patrule la sate şi mănăstiri. Aflat în exil în India din 1959, după o răzvrătire înăbuşită, Dalai Lama, 86 de ani, nu s-a mai implicat în ultimii ani în conducerea guvernului din exil, preluat recent de preşedintele parlamentului Penpa Tsering, 53 de ani.
 
Guvernul îl acuză pe Dali Lama că susţine terorismul şi vrea să despartă Tibetul de China. De altfel China a rupt toate legăturile cu el sau reprezentanţii săi.
 
Mai mult, China a preluat şi alegerea succesorului reîncarnat, susţinând că trebuie tras la sorţi dintr-o urnă de aur, spre deosebire de a fi ales tradiţional tibetan de către discipolii monastici superiori în funcţie de semne şi viziuni.
 
„Reîncarnarea călugărilor budha vii, inclusiv a lui Dalai Lama, trebuie să se conformeze legislaţiei şi regulilor chineze, precum să urmeze şi ritualurile religioase şi convenţiile istorice”, spunea Ministerul de Externe chinez în 2019.
 
La Colegiul budist tibetan de la periferia capitalei Lhasa, se studiază religie, politică, drept, ştiinţe, informatică, limbile chineză şi tibetană. Între elevi se află şi opt călugări cu vârste cuprinde între 7 şi 11 ani recunoscuţi ca reîncarnări ale unor budha vii.
 
Pe pereţi sunt expuse lucrări în cretă omagiind 70 de ani de la preluarea militară a Tibetului, iar alături de ele se află şi portretul actualului lider chinez.
 
China a construit o reţea de şcoli şi instituţii prin care să fabrice „o versiune domestică” a budismului tibetan pe care să o substituie lidershipului tibetan din exil, spune Dibyesh Anand de la Universitatea din  Westminster.
China urmăreşte de fapt să modifice fundamentele budismului tibetan generând confuzie despre liderul spiritual Dalai Lama şi în final să-i distrugă moştenirea ca „liderul naţional suprem”.
 
China a căutat să sporească rolul Panchen Lama, al doilea rang spiritual după Dalai Lama, şi şi-a impus propriul copil reîncarnat, în timp ce Choeki Nyima,  ales de călugării tibetani, a dispărut fără urmă în urmă cu 25 de ani, laolaltă cu familia lui, pe când avea şase ani.
 
Zhang Liangtian,un oficial al partidului comunist la Colegiul de Budim Tibetan, a spus că Dalai Lama „şi-a trădat ţara”, în timp ce călugării Panchen „îşi iubesc ţara şi religia”.
 

Dalai Lama doreşte să meargă în oraşul său natal

 
Noul preşedinte al guvernului tibetan din exil, Penpa Tsering, a dezvăluit săptămâna trecută că Dalai Lama „şi-a exprimat dorinţa să meargă în Tibet pentru a vizita oraşul său de baştină Lhasa şi alte locuri în funcţie de cum îi va permite starea de sănătate”.
 
Dalai Lama locuieşte în oraşul indian nordic Dharmsala,unde s-a stabilit guvernul tibetan din exil.
Penpa Tsering spune că Dalai Laima îşi doreşte rezolvarea disputei cu China şi „nu va lăsa nicio piatră neîntoarsă” în acest scop. 
 
China a întrerupt comunicarea cu liderii din exil în 2010.
 
Fostul preşedinte al Parlamentului tibetan este în favoarea unei căi de mijloc prin care Tibetul să devină semi-indepedent pentru a i se permite conservarea culturii şi limbii.
 
„Limba este foarte importantă dar azi a devenit doar o materie predată la cursurile de limbi străine. Toate celelalte discipline sunt predate în limba chineză - liderii chinezi nu mai respectă sistemul celor două limbi, în care chineza şi tibetană sunt folosite egal. Acest fapt alături de politica de publica documentele oficiale doar în chineză loveşte la rădăcina existenţei tibetane. Dacă limba noastră piere, religia va dispărea şi ea în timp”, a spus Penpa Tsering.

Tibetanii din exil l-au ales pe Penpa Tsering în alegerile din ianuarie şi aprilie. A fost a treia alegere directă a conducerii guvernului tibetan de când Dalai Lama s-a retras din funcţii politice, în 2011. La vot au participat aproape 64.000 de tibetani din India, Nepal, America de Nord, Europa, Australia şi alte părţi ale lumii.

Penpa Tsering s-a născut în India după ce părinţii său au fugit din Tibet, în 1959. Nu a fost niciodată în Tibet.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările