China cea futuristă

FOTO Shutterstock

Un aspect pe care opinia publică în pierde din vedere deseori despre China este nivelul de dezvoltare tehnologică la care a ajuns. O analiză atentă a rapoartelor institutelor de cercetare din domeniul tehnologiei combinată cu o trecere în revistă a ştirilor occidentale recente ne oferă o imagine în acest sens.

În februarie 2021, a început să fie difuzat în lume documentarul australian intitulat Futuristic China. Greg Granger, producătorul, ne spune încă de la început: „China este ţara cu cele mai mari ambiţii inovatoare din lume” şi „tehnologia accelerează transformarea Chinei în atelierul de producţie al lumii şi centrul de inovare…După 30 de ani de creştere sincronizată, China îşi restructurează economia şi se concentrează pe tehnologie, din motive de securitate naţională şi pentru a creşte potenţialul de export. Dr Geoff Raby, fost ambasador al Australiei în China, confirmă: Tehnologia este nucleul strategiei de dezvoltare a Chinei”.

În februarie 2021, canalul de ştiri CNN a prezentat planurile câtorva oraşe futuriste noi din China, cel de lângă Chengdu, cel de lângă Beijing şi oraşul fără vehicule denumit NetCity de lângă Shenzhen. Arhitectura ne taie respiraţia. Dincolo de ambiţia de a stabili noi standarde ale vieţii urbane, noile arhitecturi reprezintă de fapt soluţii pentru populaţia în creştere din oraşe, deoarece autorităţile chineze estimează că 1 miliard de chinezi vor locui în oraşe până în 2035. Pentru lumea post-pandemie, China concepe oraşe modulare cu spaţii transformabile, biodiversitate, energie solară şi Inteligenţă Artificială.

În aprilie 2020, canalul de ştiri CNBC sublinia anunţul despre planul ambiţios al Chinei denumit China Standards 2035 care reflectă ambiţia de a defini standardele următoarei generaţii de tehnologii în Inteligenţă Artificială, telecomunicaţii, fluxuri de date, Internetul-Lucrurilor, şi tehnologii block-chain, totul pentru a asigura compatibilitatea serviciilor chineze în întreaga lume. Preocuparea Chinei în acest domeniu avea loc la un moment la care întreaga lume era ocupată exclusiv cu pandemia şi neglija alte aspecte ce contribuie la asigurarea viitorului unei naţiuni. CNBC a difuzat în decembrie 2018 şi un documentar despre Inteligenţa Artificială în China în care Kai-Fu Lee, autorul unei cărţi pe această temă, declara: „dacă ne uităm la cercetare, SUA sunt înainte, dar dacă evaluăm valoarea generată, capitalizarea de piaţă, numărul de utilizatori şi veniturile, China este prima”. Şi raportul MERICS din iunie 2020 despre Economia Digitală a Chinei, rezultat din dorinţa de a oferi investitorilor germani o mai bună înţelegere a economiei chineze pentru ca firmele germane să poată utiliza oportunităţile existente  în China, menţiona ambiţia acesteia de a deveni lider al revoluţiei industriale 4.0. şi de a deţine o treime din Internetul-Lucrurilor până în 2035. Cu realism, raportul MERICS îndemna întreprinzătorii germani să încerce să înţeleagă şi să înveţe din punctele forte ale Chinei în ce priveşte economia bazată pe platforme digitale explicând că ”experienţa Chinei demonstrează că succesul dezvoltării unei economii bazate pe platforme digitale este omniprezenţa capabilităţilor tip centre de date precum şi conectivitatea 5G”.

Într-adevăr, în 2019, Centrul pentru Inovare datelor din SUA publica un raport care evidenţia că Inteligenţa Artificială se aplică în 32% din industrii în China, în timp ce în SUA 22% şi în UE 18%. Tehnologiile de recunoaştere a imaginii, tracking şi teleghidarea vehiculelor există în toate industriile chineze.

Spaţiul şi programele spaţiale se află, de asemenea, printre priorităţile Chinei.

În martie 2020, la cea de-a 3-a Conferinţă despre Spaţiu organizată la Beijing online, (3rd China Space Conference and China International Commercial Space Online Symposium), aproape toţi vorbitorii străini s-au referit la China ca la cel mai important partener pentru proiecte de amploare. Câteva agenţii spaţiale europene şi-au exprimat atunci dorinţa de a coopera cu China deoarece are în prezent cel mai larg program spaţial ce include misiuni cu echipaj uman, o gamă largă de sateliţi, şi urmează să lanseze propria staţie spaţială orbitală internaţională, parte a Drumului Mătăsii Spaţial Chinez. Jean-Jacques Dordain, fost preşedinte al Agenţiei Spaţiale Europene, a declarat atunci că visul său este să vadă Staţia Spaţială chineză operaţională şi taikonauţii chinezi alături de astronauţi, spaţionauţi şi cosmonauţi la bord. Sir Martin Sweeting de la Surrey Satellite Technology Ltd ce aparţine Universităţii Surrey din Marea Britanie şi-a exprimat speranţa că tehnologiile 5G ale Chinei vor juca un rol în dezvoltarea misiunilor spaţiale viitoare. Marc Serres, director al Agenţiei Spaţiale Luxemburgheze, a menţionat excelenta cooperare cu companii chineze de frunte in domeniu şi Memorandumul de Înţelegere semnat cu Agenţia Spaţială Chineză în 2018 pentru explorarea paşnică a spaţiului, la care ulterior au aderat şi Australia şi Emiratele Arabe Unite.

China are şi un program ambiţios pentru planeta Marte. In luna mai, roverul chinez Zhurong, parte a misiunii Tianwen-1, a amartizat, făcând astfel China a treia ţară care reuşeşte să trimită rover pe Marte, după SUA şi Rusia. Emiratele Arabe Unite au şi ele o sondă meteorologică operaţională ce orbitează planeta Marte şi trimite informaţii pe Pământ.

Toate estimările economice declară China ca ieşind cea mai puternică din pandemie.

Un raport al Rhodium Group din aprilie 2020 menţiona că, pe măsură ce situaţia se deteriorează la nivel global, tot mai multe ţări vor apela la China, care va avea oportunităţi să joace rolul de salvator. Se estima că tendinţa Chinei va fi să reducă numărul de împrumuturi acordate în cadrul Iniţiativei Belt and Road şi să participe la licitaţii locale. Drumul către câştigarea de licitaţii finanţate cu bani UE a fost deja deschis. China a câştigat proiecte de infrastructură mare în Croaţia şi Ungaria. În 2018, Rhodium Group publicase cifrele privind investiţiile chineze în Silicon Valley... şi pe cele privind investiţiile Arabiei Saudite. Multe companii sunt acum deţinute de frime chineze deoarece, datorită lipsei de fonduri după criza financiară din anii 2010-2011, companiile din Silicon Valley acceptaseră cu pragmatism investiţii chineze, deşi din punct de vedere politic, SUA se manifestau puternic împotriva Chinei. Raportul din mai 2020 al World Economic Forum confirmă că perspectiva economică a Chinei este foarte pozitivă şi Iniţiativa Belt and Road va implica în proiecte în viitor companii private şi companii străine în egală măsură, iar China va face eforturi de armonizare cu lanţurile globale de furnizare de produse adoptând totodată modele mai colaborative de cooperare deoarece a învăţat nişte lecţii din războiul economic cu SUA şi din provocările pandemiei COVID-19.

Strategii economici văd în China motorul de creştere economică a lumii în următorii 10 ani. Lucru confirmat de producătorul australian Greg Granger în documentarul său Futuristic China: „este ţara cu cele mai mari ambiţii inovatoare din lume iar tehnologia va transforma China în atelierul de producţie al lumii şi centrul său primordial de inovare”.