Cercetători chinezi: Virusul care provoacă COVID-19 are o abilitate foarte mare de a se transforma prin intermediul unor mutaţii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Coronavirus Asia Chia Wuhan Sursa news.ro

Un nou studiu efectuat la Universitatea Zhejiang din China arată că virusul care provoacă COVID-19 are o abilitate foarte mare de a se transforma prin intermediul unor mutaţii.

Coronavirusul s-a transformat în cel puţin 30 de tulpini diferite, ceea ce ar putea avea complicaţii mortale pentru pandemie, arată un nou studiu. O echipă de cercetători de la Universitatea Zhejiang din China spun că există zeci de tulpini de virus, cunoscute ştiinţific sub numele de SARS-COV-2.

Potrivit concluziilor trase de experţi, este motivul pentru care în unele părţi agresivitatea coronavirusului este mai puternică, iar în altele mai scăzută.

Profesorul Li Lanjuan de la Universitatea Zhejiang afirmă ca virusul poate suferi numeroase mutaţii.

„SARS-CoV-2 a acumulat mutaţii capabile să îi schimbe substanţial potenţialul patogen“, a explicat Li Lanjuan, potrivit South China Morning Post.

Specialiştii au analizat 11 probe diferite recoltate de la pacienţi infectaţi în Hangzhou şi au testat eficienţa cu care acestea pot infecta şi distruge unele celule.

Cea mai periculoasă mutaţie a fost regăsită şi la pacienţi europeni, în timp ce o formă mai uşoară a fost identificată în SUA, în statul Washington, arată studiul de la Universitatea Zhejiang.

„Crearea unui medicament ori a unui vaccin, deşi urgentă, trebuie să ţină cont de toate aceste mutaţii“, a mai spus Li Lanjuan.

Acelaşi doctor a afirmat că a identificat 30 de mutaţii diferite, dintre care 19 - aproximativ 60% - au fost unele noi. Cea mai agresivă dintre ele a generat de 270 de ori mai mult material viral decât cea mai uşoară formă.
 

Centrul naţional chinez de bioinformaţie arată că din 10.000 de probe adunate pe tot globul au fost identificate 4.300 de mutaţii mai mult sau mai puţin apropiate una de cealaltă.

"Arborele genealogic" al coronavirusului 

Oamenii de ştiinţă care au studiat mutaţiile coronavirusului au decodat peste 10.000 de genomi diferiţi ai letalului patogen şi au realizat o hartă, un vast arbore genealogic care va fi crucial pentru oprirea răspândirii pandemiei şi dezvoltării tratamentului, relatează Financial Times.

De la analizarea primei mostre virale în Wuhan, în decembrie, echipe internaţionale de cercetare au folosit filogeneza pentru a crea un vast arbore genealogic al virusului Sars-CoV-2 responsabil de Covid-19, care arată modul în care se răspândeşte, de la centrul epidemiei până în toate colţurile lumii.

”Epidemiologia genetică va fi un instrument vital în eforturile umanităţii de a combate Covid-19 şi să se întoarcă lumea spre normalitate”, a spus Emma Hodcroft, genetician evoluţionist la Universitatea din Basel care ia parte la proiectul Nextstrain. ”Pentru început va fi un instrument pentru a ajuta distingerea dintre transmisiile locale faţă de cele importate, în timp ce ne orientăm către carantină”.

Harta mutaţiilor va fi folosită pentru a înţelege orice val următor al virusului, dacă şi când actuala epidemie poate fi ţinută sub control, precum şi dezvoltarea unor tratamente şi vaccinuri.

Când acestea vor fi într-un final introduse, tehnologia genetică va fi implicată în detectarea oricărui semn de dezvoltare a rezistenţei. În acest moment sunt în lucru aproximativ 80 de vaccinuri şi 150 de medicamente pentru Covid-19 în întreaga lume.

Toate virusurile suferă mutaţii şi niciuna dintre modificările Sars-CoV-2 nu şi-a modificat comportamentul pentru a-l face mai periculos - sau nu până acum cel puţin.

”Oamenii au vorbit despre diferite tulpini care evoluează în timp ce virusul se răspândeşte şi suferă mutaţii, dar noi credem că e periculos să foloseşti acest termen pentru că sugerează că mutaţiile fac ca virusul să fie mai puţin transmisibil sau virulent”, a spus Hodcroft.

Ca multe virusuri, Sars-CoV-2 înmagazinează gene precum ARN. Pentru că genomul viral evoluează într-un ritm stabil în timp ce se multiplică, cu o medie de 2,5 mutaţii pe lună, oamenii de ştiinţă pot folosi acest lucru ca pe un ceas molecular. Diferenţa genetică dintre mostrele Sars-CoV-2 oferă o estimare exactă a momentului în care filiaţiile se separă între ele.

Această tehnică a permis cercetătorilor să stabilească momentul în care virusul a început să circule în China. ”Secvenţele ne duc spre fârşitul lunii noiembrie - poate mijlocul lunii noiembrie, dar nu mai devreme de atât”, a spus Hodcroft.

Acest lucru anulează ideea că virusul a ajuns în anumite ţări vestice la finalul anului trecut şi a circulat în secret până în momentul în care epidemia a ajuns în atenţia publicului.

Analiza genetică confirmă că Europa şi America de Nord nu au avut cazuri înainte de mijlocul lunii ianuarie.

Exemple de diversitate geografică a introducerii Covid-19 pot fi văzute cel mai bine în Islanda, care a realizat cele mai multe teste şi analize genetice a Sars-CoV-2 pe cap de locuitor decât orice altă ţară.

Kari Stefansson, şef executiv la deCode Genetics, o companie de genetică din Islanda, a spus că acest lucru arată modul în care virusul a intrat în ţară prin călători dintr-un anumit număr de ţări, inclusiv de la cei care s-au întors acasă din vacanţele de schi din Alpi la sfârşitul lui februarie.

”Am identificat tipare ale mutaţiilor caracteristice epidemiei din toată lumea”, a spus el.

„Avem o reprezentare a epidemiei iraniene, din coasta de vest a SUA şi din Europa, inclusiv din Regatul Unit”.

Un aspect al Sars-CoV-2 este modul în care a evoluat mai lent decât orice alt virus, precum HIV.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite