Cazul rar al unui pacient cu o formă „cronică” de boală: a rămas infectat cu coronavirus 49 de zile

Cazul rar al unui pacient cu o formă „cronică” de boală: a rămas infectat cu coronavirus 49 de zile

FOTO tass.ru

Cazul rar al unui bărbat cu formă în aparenţă cronică a bolii, i-a determinat pe cercetătorii chinezi să avanseze ipoteza unui nou subtip de patogen care provoacă Covid-19. E posibil să fie vorba de o nouă mutaţie a virusului cu o toxicitate mai scăzută şi cu o putere de transmitere mai mică, dar care rămâne infecţios pe o perioadă îndelungată, relatează South China Post.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cercetătorii au atras atenţia că ar putea exista mai mulţi astfel de „pacienţi cu o infecţie cronică” capabili să răspândească virusul şi să declanşeze un focar epidemic la un moment dat.
 
Un bărbat de vârstă medie din Wuhan a prezentat o evoluţie atipică a bolii timp de 49 de zile. A manifestat simptome uşoare, iar cercetătorii militari chinezi au presupus că între organismul pacientului şi virus s-a creat un soi de „un echilibru dinamic”: bărbatul nu era practic bolnav, dar nici nu scăpa de virus.
 
Astfel, pacientul avea o încărcătură virală ridicată similară pacienţilor gravi sau critici şi cu toate acestea indicatorii imunitari rămâneau stabili.

„Virusul şi gazda au format chiar o relaţie simbiotică”, arată cercetătorii de la Universitatea militară din Chongqing, Spitalul PLA numărul 967, precum şi Spitalul general al PLA Central Theatre Command într-un studiu preprint publicat săptămâna trecută pe site-ul medical Medrxiv.org.
 
Văzând că pacientul nu se vindecă, medicii i-au administrat o transfuzie de plasmă din sângele pacienţilor recuperaţi. Două zile mai târziu testele au ieşit negative.
 
De regulă cu cât testul se negativizează mai greu, cu atât boala e una mai severă. Cea mai lungă perioadă în care un pacient a rămas infectat a fost de 37 de zile. Media în astfel de cazuri este de 20 de zile.
 
Cazul bărbatului e special pentru că a prezentat febră intermitentă timp de o săptămână, dar n-a avut simptomele tipice de Covid-19 precum tuse, frisoane, dureri de cap şi dificultăţi de respiraţie. Radiografiile au arătat leziuni în ambii plămâni - acestea au dispărut însă la câteva zile de la internare. 
 
Testele au fost pozitive cu excepţia unuia singur în cele 49 de zile, pacientul având o încărcătură virală similară celei a pacienţilor cu forme severe sau critici.
 
Pacientul s-a prezentat la spital pe 8 februarie pentru test după ce o rudă apropiată a fost confirmată pozitiv. Din 25 ianuarie a avut febră intermintentă timp de o săptămână: s-a tratat cu medicamente de scădere a febrei, antivirale şi remedii tradiţionale chineze. Febra sa nu depăşit 38.1. La internarea în spital temperatura sa era normală, dar a avut o stare febrilă oscilantă timp de aproximativ patru zile. Cea mai ridicată valoare a fost după tratamentul cu plasmă care i-a ridicat febra la 38.9. A doua zi temperatura a revenit la normal.
 
O rudă a pacientului, o femeie în vârstă, a fost de asemenea confirmată pozitiv: simptomele sale au fost moderate: cu febră intermitentă timp de 10 zile, tuse şi leziuni pulmonare. În acelaşi timp, în pofida vârstei şi a unei boli cronice, s-a recuperat mai repede şi a avut o evoluţie mai puţin severă a bolii decât media grupului său de vârstă. Femeia a primit antivirale şi remedii tradiţionale chineze.
 
Ancheta epidemiologică n-a mai scos la iveală niciun caz de infecţie printre contactele apropiate ale celor doi, în număr de cinci: o persoană apropiată bărbatului a prezentat febră, dar testul acesteia a ieşit negativ.
 
Cercetătorii nu exclud ipoteza unui subtip mai blând al virusului care are o toxicitate mai scăzută şi o putere mai slabă de transmitere, dar pe care organismul îl elimină mai greu. Pănă acum cercetătorii au identificat două subtipuri, L şi S (cel originar). Infecţiile mai frecvente sunt cele cu subtipul L.
   
„Tipul de virus ar putea rămâne în organismul uman o perioadă mare de timp putând fi un factor declanşator al unor viitoare epidemii dată fiind capacitatea virusului de a suferi mutaţii. O a doua concluzie este că o febră controlată rapid în combinaţie cu niveluri normale ale celulelor imunitare ar putea fi un bun indicator timpuriu al pacienţilor cu evoluţie favorabilă a bolii”, au scris cercetătorii.
 
Absenţa febrei sau febra persistentă indică un sistem imunitar deficitar. Cei doi pacienţi au avut febră sub media normală a celor infectaţi care este de aproximativ 12 zile. Majoritatea cazurilor de infecţie sunt moderate. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: