Armata Japoniei se pregăteşte de război, pe fondul agresivităţii Chinei

Soldaţi japonezi

Forţele terestre japoneze au declarat că vor desfăşura exerciţii la nivel naţional, în care sunt implicate toate unităţile armatei, eveniment unic în ultimele trei decenii, în încercarea de a spori descurajarea şi de a-şi consolida capacităţile.

Potrivit The Japan Times, exerciţiile, care sunt planificate să aibă loc între lunile septembrie şi noiembrie în toată ţara, sunt motivate de agresivitatea maritimă a Chinei, care a devenit o preocupare majoră de securitate regională.

 Armata terestră a Japoniei, care are în jur de 140 000 de soldaţi, a mai efectuat astfel de exerciţii în anul 1993, după încheierea Războiului Rece.

Japonia încearcă să consolideze abilitatea forţelor armate ale ţării de a apăra insulele îndepărtate în faţa acţiunilor maritime intensificate ale Chinei, în special în jurul insulelor Senkaku.

În februarie, China, care revendică insulele nelocuite, aflate sub control japonez, a adoptat o lege care permite pazei sale de coastă să folosească arme împotriva navelor străine despre care crede că intră ilegal în apele sale.

De atunci, Japonia s-a consultat cu Statele Unite şi cu alte ţări cu privire la eventualitatea ca China să devină mai agresivă în mările Chinei de Sud şi de Est.

Joi, reprezentanţii armatei terestre a Japoniei au spus că din luna mai vor organiza un exerciţiu comun cu Corpul de Marină al SUA şi armata franceză, pe teritoriul Japoniei. Va fi prima dată când forţele terestre japoneze vor desfăşura exerciţii în Japonia, la care participă armata franceză.

În ultima perioadă Japonia îşi intensifică eforturile de a-şi consolida cooperarea în domeniul apărării nu numai cu aliatul său, SUA, ci şi cu alte ţări.

În comunicat se precizează că forţele celor trei ţări se vor angaja în exerciţii de război urban.

 Statele Unite şi-au reafirmat hotărârea de a apăra Japonia cu arme nucleare în temeiul Tratatului din 1960 privind cooperarea reciprocă şi asigurările de securitate, potrivit unei declaraţii publicate de Casa Albă în urma discuţiilor dintre liderii celor două ţări.

Documentul este baza legislativă pentru alianţa dintre Japonia şi Statele Unite.  Declaraţia subliniază, de asemenea, că preşedintele SUA Joe Biden şi premierul japonez Yoshihide Suga pledează în favoarea păcii şi stabilităţii în strâmtoarea Taiwanului.

„Subliniem importanţa păcii şi stabilităţii în întreaga strâmtoare Taiwan, solicităm o soluţionare paşnică a conflictelor din strâmtoare”, se spune în document.

Conform calculelor făcute de Agenţia japoneză Kyodo, este pentru prima dată după 52 de ani când apare o menţionare directă a Taiwanului într-o declaraţie comună a liderilor celor două ţări. Ultima dată, o astfel de formulare a fost utilizată într-un document apărut în urma negocierilor dintre premierul japonez Eisaku Sato şi preşedintele american Richard Nixon în 1969.

De asemenea, liderii celor două ţări şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia drepturilor omului din Hong Kong şi din regiunea autonomă Uygur din Xinjiang din China.

În plus, politicienii au confirmat că al cincilea articol din Tratatul privind cooperarea reciprocă şi asigurările de securitate se aplică şi în cazul insulelor Senkaku, pe care le revendică China.

Biden şi Suga, printre altele, s-au opus „oricărei acţiuni unilaterale care vizează schimbarea statu-quo-ului în Marea Chinei de Est”. Ei s-au opus din nou pretenţiilor şi acţiunilor ilegale ale Chinei în Marea Chinei de Sud. Potrivit liderilor celor două state, situaţia din Marea Chinei de Sud ar trebui reglementată în conformitate cu dreptul internaţional, iar libertatea de navigaţie ar trebui garantată în cadrul convenţiei ONU existente.

În declaraţie, Biden şi Suga şi-au reafirmat angajamentul faţă de denuclearizarea completă a RPDC. Aceştia au solicitat Coreei de Nord să îşi îndeplinească obligaţiile care decurg din rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU. Politicienii au atins şi subiectul Myanmar. Biden şi Suga au condamnat cu tărie violenţa comisă de militari şi poliţie în Myanmar împotriva civililor.