Americanii se tem că nord-coreenii vor declanşa un atac cu o „bombă electromagnetică“ ce ar putea ucide milioane de oameni

Coreea de Nord ar putea distruge sursele de energie electrică şi rezervele alimentare ale Statelor Unite dacă ar declanşa un atac bazat pe pulsuri electromagnetice. Mai mult, într-o asemenea situaţie, milioane de americani şi-ar pierde viaţa, potrvit unui raport prezentat în Congresul SUA şi citat de  Business Insider.

Autorul raportului, Peter Vincent Pry, un strateg nuclear care a lucrat în CIA, a avertizat asupra efectelor devastatoare pe care le-ar putea avea un atac folosind o capcană electromagnetică. Impulsurile ar bloca reţeaua electrică din SUA şi ar distruge infrastructura de comunicaţii care susţine în prezent 320 de milioane de locuitori ai SUA. Componentele electronice şi de control al traficului aerian ar fi, de asemenea, distruse.

Un număr de 500.000 de oameni zboară peste America de Nord în orice moment, a declarat, pentru Forbes Peter, Vincent Pry.

El a adăugat că livrările de alimente ar fi compromise  şi până la 90% din populaţie ar putea muri într-un an.

Potrivit Newsweek, în cel mai rău scenariu, alimentele din supermarketuri ar fi consumate în trei zile, iar cele existente în depozite, în 30 de zile  - ceea ce ar putea declanşa foamete, boli şi ar duce societatea în colaps.

Bombele cu puls electromagnetic nu au nevoie de o infrastructură balistică performantă pentru a atinge cu precizie o ţintă, cum este cazul rachetelor intercontinentale, se arată în raportul prezentat Congresului.

În raport se mai menţionează că nord-coreenii ar putea declanşa un atac electromagnetic asupra Statelor Unite prin „lansarea unei rachete cu rază scurtă de pe un vas de marfă sau un submarin” ori prin intermediul „unui satelit”.

Alţi experţi sunt de părere că Phenianul nu are capacitatea necesară de a trimite o asemenea bombă.

Acest tip de proiectil produce un impuls electromagnetic prin comprimarea unui flux magnetic, folosind o încărcătură explozivă cu mare viteză de detonare.

Sunt şi specialişti, precum Jack Liu, care susţin că ameninţarea este "supraestimată în mare măsură" şi a declarat că Phenianul nu a dezvoltat focoase nucleare suficient de puternice pentru a fi eficiente.

Alţi cercetători susţin că nu s-au efectuat suficiente teste pentru a stabili unde, în atmosfera Pământului, o detonare de tip electromagnetic ar putea fi eficientă. Ceea ce face utilizarea  de către Coreea de Nord a unei asemene arme foarte puţin probabilă.

Potrivit unui politolog citat de ziarul britanic Daily Express regimul lui Kim Jong-un ar putea avea în prezent capacitatea de a lovi regiunea Los Angeles cu o rachetă nucleară, dar SUA ar "răspunde puternic şi va fi sfârşitul regimului".

Cu toate acestea, o potenţială explozie de tip electromagnetic ar putea bloca tehnologiile americane, limitând eficacitatea unui contraatac dinspre Washington.

„Veninul diavolului”, combustibilul periculos pe care îl dezvoltă Phenianul pentru a lovi SUA

Phenianul lucrează la un tip combustibil, pe care doar câteva ţări îl mai deţin la ora actuală – cunoscut sub numele de „veninul diavolului” -, pentru a putea ataca cu o rachetă intercontinentală Statele Unite.

Numele combustibilului este dilemtilhidrazină asimetrică (UDMH). Reţeta este veche şi, dacă ai partenerii internaţionali potriviţi, poate fi procurată fără prea mari dificultăţi.

Jeffrey Lewis, directorul programului de neproliferare nucleară în Asia de Est din cadrul Institutului de Studii Internaţionale din Middlebury, California, a avetizat în repetate rânduri că nord-coreenii pot produce cu uşurinţă stocuri din acest tip de combustibil.

„V-ar putea surprinde să descoperiţi acest combustibil în Coreea de Nord. De-a lungul anilor, o serie de combustibili pentru rachete au fost găsiţi în mărfurile nord-coreene confiscate”, a declarat Lewis presei britanice.

Combustibilul a fost larg întrebuinţat în epoca sovietică. În prezent, UDMH mai este produs în China, Rusia şi în câteva ţări europene, scrie The New York Times.

Însă ruşii au amintiri neplăcute legate de această substanţă propulsoare, care a declanaşat o tragedie în anii 1960. Sute de muncitori şi ingineri sovietici au murit, pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan, în timpul unui test cu o rachetă intercontinentală propulsată de UDMH, din cauza unei explozii provocate de acest combustibil, caracterizat printr-o corosivitate extremă. Accidentul a rămas în istorie ca „dezastrul de la Nedelin”.

Statele Unite nu mai produc acest combustibil.

Şeful diplomaţiei nord-coreene Ri Yong Ho a declarat luna trecută că ţara sa doreşte să efectueze „cea mai puternică explozie” a unei bombe cu hidrogen deasupra Pacificului, pe fondul tensiunilor în creştere cu SUA.