Îndiguirea soft a Chinei: de la Război Rece la schimbarea pieţelor, standarde şi comportamente alternative

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Vineri, 24 septembrie, la Casa Albă a avut loc primul summit în persoană a QUAD-ului, Dialogul Strategic patrulateral SUA-India-Japonia-Australia.

Reuniunea a avut relevanţă mult mai mare decât pentru regiunea indo-pacifică, acolo unde China naşte principala preocupare pentru statele democratice. Reuniunea explicitează, de altfel, susţinerile preşedintelui Joe Biden în faţa Adunării Generale a ONU prin care anunţă că respinge orice război, inclusiv un nou Război Rece, şi îşi doreşte utilizarea extensivă a diplomaţiei. De fapt, America propune o îndiguire soft, legitimă şi diplomatică, a Chinei, care conţine atât capabilităţi militare extinse pentru apărarea poziţiilor, dar mai ales instrumentar economic şi diplomatic activ pentru contracararea Chinei în regiunea indo-pacifică alături de rânduri de parteneri variaţi, reuniţi în formate multiple, a căror acţiune suprapusă duce la contracararea avantajelor strategice pe care şi le-a creat Beijingul în ultimii ani. Fără să menţioneze numele de China şi Beijing pe parcursul întregii reuniuni şi nici în documentul final, reuniunea de vineri arată reaşezarea şi marile politici ale lumii de azi şi de mâine.

Un sistem de alianţe pentru îndiguirea Chinei

Reuniunea QUAD este un prim semn al continuităţii şi maturizării strategiei americane la nivel global, care conţine simultan mai multe elemente. Mai întâi, este vorba despre realizarea faptului că nu mai deţine preeminenţa de putere la nivel global şi că are nevoie de alianţe şi antrenarea efortului comun al tuturor democraţiilor, în primul rând a statelor mari, de unde preeminenţa multilateralismului şi a coaliţiei democraţiilor. Apoi despre faptul că China şi autocraţiile reprezintă principalul competitor/rival/oponent/duşman, pe diverse componente – militar, de putere, global, de influenţă, economie, energetic, tehnologic, etc. În fine, că îndiguirea Chinei nu trebuie făcută în formatul Războiului Rece, ci într-o formă cu multiple straturi şi multiple alianţe, mult mai diplomatică şi mai subtilă, pentru a fi suficient de atractivă pentru partenerii terţi, puşi să aleagă între SUA şi China. Iar efortul se face exact pe temele cu care a câştigat China prin atracţie şi constrângere.

E motivul pentru care a fost lansată ofensiva în martie, prin sosirea Secretarului de Stat Anthony Blinken în Europa şi participarea preşedintelui Joe Biden online la Consiliul European; apoi prin vizita Preşedintelui American în Europa, în iunie, cu suma de reuniuni strategice la vârf: summitul G7, Summitul UE-SUA, summitul NATO şi întâlnirea Biden-Putin; ulterior prin lansarea Pactului de Securitate indo-pacific AUKUS, cu transfer de tehnologie americană şi britanică către Australia; apoi prin summitul QUAD, al dialogului de securitate din Indo-Pacific, care pe lângă cooperare militară şi exerciţii militare comune, a dezvoltat cea mai importantă parte a componentei sale de cooperare în zona soft power-ului ofensiv, de contracarare a Chinei, în formule diplomatice, cum promisese Preşedintele Biden de la pupitrul Naţiunilor Unite.

Şi asta e şi realizarea Administraţiei Biden încheiată cu summitul QUAD de acum: construcţia unui complex larg şi variat de alianţe, parteneriate, structuri şi instituţionalizarea unui număr mare de colaborări în domenii care încarcă puternic poziţia democraţiilor în faţa Chinei şi a eventualilor său parteneri autocraţi. O combinaţie de hard power – cu preponderenţă defensiv, menit să apere principiile şi valorile comune democratice şi ale dreptului internaţional - soft power - cu extinderea influenţei şi sprijinul pentru state terţe, în special în regiunea indo-pacifică, dar cu detentă la nivel global – şi instrumentar economic, prin schimbarea resursei energetice şi crearea noilor pieţe care să redefinească competiţia în Indo-Pacific.

De asemenea, este de remarcat aici şi influenţa soft europeană, mai întâi asupra Statelor Unite şi administraţiei Biden – decarbonizarea economiei şi crearea noilor pieţe ale economiei curate şi sustenabile imitând Green Deal, iar apoi digitalizarea fiind un proiect preferat de europeni, ambele proiectele definitorii ale UE devenind, prin includerea lor în documentul QUAD, proiecte definitorii pentru viitor ale lumii de mâine, în întregimea sa. Şi celelalte instrumente de putere ale UE, dominante – capacitatea de a realiza consens cu mai mulţi membri şi mai ales puterea normativă – devin interesante pentru SUA şi exportate la nivel global, cu mai mult sau mai puţin succes: dacă la nivelul lumii bazate pe reguli, există un grup întreg de angajamente pentru noile norme, proceduri, standarde de reglementare a spaţiilor tehnologice inexistente, în domeniul consensurilor, şi retragerea din Afganistan, şi încheierea acordului AUKUS au stârnit reacţii din lipsa unor consultări timpurii cu aliaţii şi a ascutării soluţiilor alternative, ceea ce prejudiciază ideea multilateralismului, lansat ca alternativă faţă de cunoscutul excepţionalism american din perioada dominaţiei de putere absolută asupra lumii.


FOTO EPA-EFE

Intalnire QUAD la Casa Alba FOTO EPA-EFE

Desenarea QUAD-ului şi noile strategii indo-pacifice şi globale ale lumii

Simpla apariţie a QUAD-ului este semnalul unei lipse de capacitate de a conţine China în zona Mării Chinei de Sud, acolo unde pretenţiile sale care încalcă UNCLOS, convenţia ONU pentru dreptul mării intră în coliziune cu interesele şi teritoriile tuturor statelor din regiune. SUA, alături de Japonia şi Coreea de Sud nu au reuşit să construiască o alianţă de aceeaşi consistenţă cu QUAD-ul în principal din cauza poziţiei Coreii de Sud, cu dosare istorice complicate în relaţia cu Japonia, care nu au fost închise niciodată, şi din cauza abordării distincte a colaborării cu China. Detenta economică şi de putere a Chinei a făcut ca formula de îndiguire să reclame parteneri mult mai puternici şi extinderea ariei de contracarare de la conceptul geopolitic de sud-est al Asiei la cel de Indo-Pacific, îmbrăţişat în urmă cu câţiva ani de către Statele Unite care a revigorat proiectul nipon al QUAD-ului, i-a dat substanţă şi l-a instituţionalizat la summitul de la Casa Albă.

Liderii Statelor Unite, preşedintele Joe Biden, premierul Australian Scott Morrison, premierul japonez în funcţie, Yoshide Suga, şi premierul Indian Narendra Modi s-au reunit având la bază nevoia unei regiuni indo-pacifice libere şi deschisă, nesupusă coerciţiilor de orice fel, un front unit în care toţi fac referire la China, nenumită în documente şi declaraţii. Rezultatul celor două ore de întâlnire la vârf la Casa Albă a celor 4 mari democraţii din regiunea indo-pacifică a fost reafirmarea valorilor de bază şi instituţionalizarea QUAD pe diferitele dimensiuni ale reuniunii. Astfel, a fost reafirmat sprijinul pentru statul de drept, libertatea de navigaţie şi de survol, soluţionarea paşnică a disputelor, valorile democratice, integritatea teritorială a statelor şi mai ales pentru promovarea lumii bazate pe reguli, liberă şi deschisă, pe baza dreptului internaţional şi care respinge orice formă de coerciţie, dorind promovarea securităţii şi prosperităţii în zona indo-pacifică şi dincolo de ea. Angajamentul arată sprijinul pentru statele mici insulare din Pacific, o altă problemă generată de practicile de constrângere asertivă ale Chinei în regiunea respectivă, preocupare constantă a Australiei, în primul rând, a Statelor Unite şi a celorlalte state din regiune.

QUAD-ul, Dialogul de Securitate Patrulater, s-a reunit la vârf pentru prima dacă în martie, în format virtual, scopul său fiind să creeze o contragreutate Chinei în regiunea indo-pacifică. SUA a dorit să întărească solidaritatea şi coordonarea între cele 4 state membre, chiar dacă QUAD-ul nu este o alianţă militară formală, ci un vehicul mai larg, de cooperare în domeniul securităţii, chiar dacă derulează exerciţii militare comune. Acest lucru nu înseamnă că structuri mai formale nu pot apărea în viitor. Instituţionalizarea de astăzi s-a făcut prin grupuri de lucru pe diferitele dimensiuni şi domenii, exact la fel cum au fost formate anterior pentru relaţia SUA-UE, în iunie, sau pentru lansarea dialogului americano-rus. Preocuparea fundamentală în Indo-Pacific vizează dispute teritoriale, presiune economică, spionaj şi ameninţări în spaţiul cybernetic venite din partea Chinei. Preocupările definesc şi direcţiile de cooperare din documentul final.

Cimentarea legăturilor pentru îndiguirea soft a Chinei s-a făcut prin prezenţa Chinei în subtext în fiecare din grupurile de lucru şi temele create de agenda reuniunii, chiar dacă a fost evitată ţintirea Beijingului ca rival. Din însuşi documentul semnat de cei 4 şi angajamentele asumate rezultă clar că subiectul este China şi creşterea influenţei sale în toate aspectele vieţii oamenilor, şi nu numai în regiune, ci la nivel global. Oficialii americani au subliniat că şi QUAD, şi AUKUS nu sunt îndreptate către un anumit actor, că QUAD-ul nu este o reuniune de securitate sau nu creează un aparat de securitate nou. Premierul Indian a declarat QUAD-ul drept o forţă a binelui comun, şi Japonia, şi India subliniind rolul pozitiv complementar al AUKUS, pentru pacea şi stabilitatea regiunii indo-pacifice, şi că cele două proiecte se întăresc reciproc. Purtătorul de cuvânt al MAE chinez, Zhao Lijian, care criticase deja AUKUS, a numit Quad-ul -  “o clică închisă, exclusivistă, ţintind alte state şi care merge împotriva tendinţelor vremurilor noastre şi aspiraţiilor statelor regionale”.


FOTO EPA-EFE

Statele Unite China SUA FOTO Shutterstock

Instituţionalizarea unei îndiguiri soft a Chinei: adâncirea legăturilor şi creşterea cooperării practice între statele QUAD

Domeniile în care QUAD-ul a trecut la colaborare întărită şi instituţionalizare sunt relevante pentru formula de îndiguire soft a Chinei. Ele sunt definite dept provocări la adresa celor 4 state şi ale lumii şi presupun: încheierea pandemiei COVID 19(primul document oficial global în care apare formularea şi chiar termenul 2022); creşterea producţiei şi accesului la vaccinuri sigure şi eficace; promovarea infrastructurii la standarde înalte; combaterea crizei climatice; parteneriat în tehnologii emergente, Spaţiu şi spaţiul cibernetic. Şi susţinerea viitoarei generaţii de talente şi inovaţii în toate statele. Pentru fiecare dintre aceste priorităţi, apar elemente specifice care vizează, în subtext, China, comportamentul Chinei, responsabilitatea Chinei.

Deşi documentul nu notează responsabilitatea Chinei pentru pandemie sau reluarea investigaţiei privind sursa Covid 19, Parteneriatul QUAD pentru Vaccinare vizează accesul echitabil în regiunea indo-pacifică şi în lume la vaccinuri sigure şi eficace – sintagmă care respinge vaccinurile chineze şi ruse, nevalidate la nivel global şi european; Grupul de Experţi pentru Vaccinare al QUAD vizează răspunsul coordonat la COVID 19 în întregul Indo-Pacific, cu angajamenele fiecărui partener detaliate. Sfârştul pandemiei şi combaterea ezitării la vaccinare sunt incluse, din nou referire la campaniile antivaccinare ale Chinei şi Rusiei în statele occidentale. Se adaugă alte proiecte majore pentru vaccinuri şi tratamente, dar şi construirea unui Radar global pandemic şi al capacităţilor de a combate viitoarele pandemii, în 100 de zile, cu tratamente şi vaccinuri produse.

Build Back Better World (B3W)—programul extins lansat de Biden pentru America şi la nivel global, vizează parteneriate de construcţie a infrastructurii la nivelul standardelor înalte şi în formulă transparentă, cu ajutorul unui Grup de Coordonare QUAD pentru Infrastructură şi prin coordonarea asistenţei tehnice şi sprijinirea altor state din regiune. Se mai prevede sustenabilitatea infrastructurii critice la modificările climatice. Aici intră şi porturi verzi, şi trei coridoare verzi în Asia Pacific – formula de contracarare a proiectelor One Belt One Road, dar şi a infrastructurii poluante a Chinei, prin standard şi înţelegeri diplomatice multilaterale şi efort comun. În materie de criză climatică şi energie, poziţiile europene sunt reiterate ca instrumente în indo-pacific pentru contracararea Chinei: emisii naţionale controlate şi reduse, energie reciclabilă, decarbonizarea, energie curată şi inovaţie, adaptare, rezilienţă şi pregătire în faţa urgenţeor civile determinate de schimbările climatice.

Înclinaţia spre hidrogen drept combustibil e prezentă, alături de captarea de bioxid de carbon şi folosirea energiei nucleare pentru cei care o aleg, ca şi stabilirea unor lanţuri de furnizori responsabile şi reziliente – alt apropo direct către China. Identificarea şi dezvoltarea lanţurilor de livrare, transportul, depozitarea şi distribuţia de hidrogen curat, stimularea cererii substanţiază cooperarea pe tema creării unei pieţe complet noi de produs energetic de bază, curat, de către statele QUAD şi partenerii lor. Şi componenta tehnologică rămâne de prim interes, cu obligativitatea asumată de către participanţi a unui ecosistem tehnologic deschis, accesibil şi sigur, cu ţinta standardelor tehnologice, diversificarea 5G, lanţuri de furnizori de tehnologie corecte şi horizon scanning – studii prospective necesare pentru anticipare. Avansarea tehnologiilor critice şi emergente se supune valorilor democratice şi respectului pentru drepturile omului.

De altfel o Declaraţie de Principii a QUAD în materie urmează să apară şi să vizeze colaborarea, dar şi standardele de design, dezvoltare, guvernanţă şi utilizare a tehnologiilor, un ghid util la nivel global. De altfel Grupul de Contact pentru Standare Tehnice vizează şi comunicaţiile avansate, şi inteligenţa artificială, şi dezvotarea de standarde pe aceste domenii, în timp ce Iniţiativa pentru Lanţul de Furnizori în domeniul Semiconductorilor vizează evaluarea capacităţii, identificarea vulnerabilităţilor pentru un lanţ de furnizori sigur în semiconductori şi componentele vitale, o piaţă diversă şi competitivă pentru a asigura tehnologii critice esenţiale pentru economia digital globală - o altă referire indirectă la China şi semi-monopolul pe pământuri rare. Şi monitorizarea evoluţiilor în biotehnologii, şi creşterea rezilienţei la atacuri cibernetice a infrastructurii critice, şi standardele în domeniul cybernetic propuse, ca şi cooperarea în spaţiu şi schimbul de date satelitare ca şi consultarea în domeniul normelor, ghidurilor, principiilor şi regulilor în materie sunt teme altfel benigne, cooperare legitimă şi genuine, obţinute diplomatic, dar parte a acestei îndiguiri soft a Chinei şi schimbării spaţiului şi naturii competiţiei directe din zona indo-pacifică în favoarea statelor democratice, toate obţinute prin solidaritate şi cooperare economică, tehnologică şi strategică.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite