Iar pe computer, unde urmăresc alte posturi, la TVR mă uit sporadic, că nu prea am nici timp, nici motive să mă uit.

Aṣa că am accesat TVR+, ca să văd sus-numita conversaṭie. Dar ce să vezi? Toată lumea la TVR + arată precum siluetele lui Giacometti, alungiṭi ṣi frumoṣi ca personajele lui El Greco! Nu-mi vine să cred că TVR defilează cu aṣa ceva ṣi sun un specialist IT, să mă lumineze de ce nu există posibilitatea schimbării formatului din 4:3 în 16:9 ṣi invers. Total aiurea ṣi neprofesionist, vine răspunsul, ṣi cu un player cu opṭiuni default ca unul de prin anul 2000. Deh, mă gândesc, o fi izbândit până la urmă Stelică să-ṣi impune la TVR firma care-i întreṭine propriul site, cum a încercat la început de mandat, fără succes. Dar într-un an ṣi jumătate o fi reuṣit!

Imi închipui că am presupusul defect de vedere al lui El Greco, mă adaptez la imaginea deformată de pe TVR + ṣi mă concentrez  pe acest dialog. Redactorul (sau cum s-o mai numi el în organigrama ouată de fostul preṣedinte TVR pentru restructurarea din 2013)  are un aer alert, belicos pe alocuri, atât cât îi permite poziṭia subalternă faṭă de invitat ṣi nu îl lasă chiar de tot să îṣi ṭină discursul, ci îi solicită să răspundă ṣi la întrebările sale, legate de soarta instituṭiei pe care o conduce invitatul ediṭiei speciale.

Circumstanṭele păreau să justifice această apariṭie în prime time, întrucât cu două zi înainte, în 28 iulie, Consiliul de administraṭie anunṭase intrarea instituṭiei în ṣomaj tehnic (fără să o numească astfel), adică măsura reducerii săptămânii de lucru la patru zile, reducerea cu 20% a salariilor ṣi concedieri colective. Sindicatele au anunṭat imediat contestarea în instanṭă a deciziei, întrucât înainte de anunṭul public ṣi de implementarea măsurii legea cere negocieri cu sindicatele, iar acestea nu avuseseră loc. Drept care, presat ṣi de pichetarea sediului său din curtea TVR, de către salariaṭi, preṣedintele s-a văzut nevoit să dea un pas înapoi ṣi să anunṭe că s-a înṭeles greṣit, că acestea erau doar propuneri, hotărârile urmând a fi luate în ṣedinṭa CA din 5 august 2015.

Ca orice talentat oportunist, Stelian Tănase e un maestru al tangoului (sau al oricărui alt ritm în doi): ṭine strâns realitatea în braṭe, îi deschide picioarele ṣi o dă peste cap, numai ca să nu iasă cumva din ringul de dans. E personaj principal în acest sui-generis Ṣi caii se împuṣcă, nu-i aṣa? ṣi chiar dacă partenera îi va cădea moartă în braṭe, el va continua s-o învârtească, cel puṭin ca să nu piardă consistentul premiu lunar. De aceea, orice ieṣire a sa în spaṭiul public va fi întotdeauna  un amestec de semi-adevăruri, cu semi-minciuni ṣi minciuni prin omisiune.

Aṣadar, să le luăm pe rând, în ordinea intrării în undă:

1.Tănase îṣi arogă meritul de a fi adunat banii pentru plata ratei de 10,3 milioane de lei aferente datoriei către ANAF. Banii, răspunde el întrebării lui Mihai Constantin, s-au adunat din plata taxei tv, ca gâtul unei sticle [sic!]. Aṣa, s-a întâmplat peste noapte! La data scadenṭei acestei datorii din 2010 nu erau ṣi dintr-odată s-au revărsat peste conturile TVR în 24 de ore plăṭile făcute de cetăṭenii îngrijoraṭi de soarta TVR, că nici preṣedintelui nu-i vine să creadă!  

Nu cumva adevărul este că preṣedintele ṭinea pe biroul său ordinele de plată către ANAF(cum face cu multe documente) ṣi nu le-a semnat decât când scandalul blocării conturilor TVR a devenit public?

2.  Sunt prea mulṭi directori in TVR ṣi, când le dai ceva de lucru, spun că nu sunt directori, ci coordonatori cu atribuṭii de... ṣi nici nu sunt, o parte din ei, competenṭi să rezolve. Spune preṣedintele că nu-i poate schimba, fiindcă nu-i permite legea. Aṣa e, la ora actuală, în TVR sunt probabil doar vreo 3 directori care ocupă funcṭia prin concurs. Dacă te uiṭi pe site-ul TVR, la capitolul declaraṭii de avere, sunt listate vreo 64 de structuri, care toate au ṣefi ṣi ṣefuleṭi, plus membrii comitetelor directoare ale celor 5 studiouri teritoriale, adică încă vreo 20 de persoane.

Exact numărul cu care, cu ceva timp în urmă, voia să suplimenteze preṣedintele schema ṣefilor, ṣi aṣa prea încărcată ṣi costisitoare, ca să aibă ṣi el directorii lui. În loc să o reducă! Dacă tot foloseṣte des molfăitul model BBC, de ce nu spune că acolo nu sunt decât 16 directori mari ṣi laṭi, din care 6 nu au funcṭii executive? Ṣi reamintesc faptul că la BBC televiziunea ṣi radioul sunt gestionate împreună, iar directorii au, evident, competenṭa să conducă structuri mari. Iata, spre exemplu, câteva date din biografia directorului general al BBC: Tony Hall a lucrat 28 de ani la BBC, unde a lansat Radio 5 live, BBC News 24, BBC News Online ṣi BBC Parliament, a fost vicepreṣedinte la Channel 4 Television ṣi apoi 12 ani directorul executiv al Operei Regale Covent Garden, înainte de a reveni la BBC. Dacă ar trebui să-ṣi pună CV-ul pe site-ul TVR, mă întreb ce ar lista Stelian Tănase la capitolul audio-vizual (sper că nu aṣa-zisele documentare de la Realitatea).

De ce nu spune Stelian Tănase că această situaṭie de provizorat prelungit se datorează dubiosului proces de restructurare implementat în TVR de Elwis Săftoiu ?

3. Pentru situaṭia actuală a TVR, politicienii ṣi diversele guverne sunt mai vinovaṭi decât succesivii manageri, unii incompetenṭi, dar veniṭi să ducă bani acasă, să facă avere, precum politicienii, spune Tănase. In 13 ani, TVR a pierdut peste 200 milioane de euro, prin reducerea, printr-o decizie politică, cu 50 de bani a taxei tv de la 4,5 lei trimestrial, iar dacă această taxă modică ar fi fost indexată, TVR ar fi avut in cont 600 milioane de euro, ṣi nu 200 milioane datorii. Iar obligaṭia TVR de a achita 24% TVA pe licenṭe, impusă în 2005, a îngenunchiat instituṭia. Aceasta în timp ce BBC sau televiziunea spaniolă nu plătesc asemenea taxe, spune Tănase.

Aṣa este. Intr-un an ṣi jumătate, preṣedintele a avut destul timp să se plimbe pe la televiziunile publice din Europa ṣi să afle aceste lucruri, informaṭie pe care i-ar fi putut-o pune la dispoziṭie departamentul de relaṭii externe al instituṭiei pe care o conduce. Dar, ca politicienii pe care îi acuză, ṣi preṣedintele vrea să înveṭe domeniul pe care se presupune că ar trebui să-l cunoască (că de aia îl conduce) prospectând la faṭa locului. Pe banii contribuabililor, desigur.

3.  Trebuie să continue măsurile de austeritate, între care reducerea colaboratorilor, spune preṣedintele, pentru că în octombrie urmează plata unei noi datorii, încă ṣi mai mari.

Aṣa e. Dar întrebarea este:

După ce nu i-a mai prelungit contractul de colaborare lui Moise Guran, cu argumente probabil viabile, legate de eficienṭa sa financiară prea firavă pentru TVR ṣi prea solidă pentru realizator, va face la fel Stelian Tănase ṣi cu contractele generoase, acordate prietenilor săi?   

4.  PSD-ul a încercat să mă gonească pe mine, ceea ce ar însemna să se instaleze la ṣefia televiziunii în perioadă electorală, zice Tănase. De ce vreṭi să rămâneṭi, atunci? întreabă Constantin. Pentru că ar fi milioane [sic!] de voci care m-ar acuza că am dezertat, aṣa că nu voi demisiona până după alegeri. Înţelegem că va lupta cu Ponta, pe care îl defineṣte ca cel mai ostil premier faṭă de TVR ṣi cu care nu a mai vorbit din aprilie anul trecut.

Aṣa o fi, dar pană atunci îl cultivase intens, fiindcă de decizia premierului ṣi a majorităṭii parlamentare PSD depindea rămânerea sa pe scaunul de preṣedinte TVR. Premierul i-a reproṣat, pe bună dreptate, lipsa unui plan de revigorare a vlăguitei instituṭii, în capul căreia fusese plantat de coaliṭia USL. Distanṭarea dlui Tănase s-a produs în buna logică a schimbării vântului politic, iar de atunci preṣedintele îṣi tot pune cărămizi la soclul statuii de martir al cauzei liberale.

5. Reeṣalonarea datoriei a fost pierdută în decembrie 2013, pentru că nu exista atunci Consiliu de Administraṭie, zice dl Tănase, fără ca moderatorul să aibă vreo reacṭie. Acesta ar fi trebuit să spună : dle preṣedinte, acesta este un neadevăr flagrant!

Aṣa cum am arătat încă de acum un an (vezi De ce tace Stelian Tănase), preṣedintele însuṣi a pierdut reeṣalonarea, pentru că a întârziat cu câteva zile peste cele 30 legale, trimiterea contestaṭiei faṭă de Decizia de plată emisă de ANAF la acel moment. Aṣa că nu i-a rămas decât să plătească penalităṭile de 33.777.571 lei, pe care bineînṭeles că nu le-a achitat în termenul legal de 90 de zile.  Nici pe 24 decembrie, nici după aceea, când în fine a semnat documentele pentru ANAF, preṣedintele nu avea Consiliu de administraṭie. Ṣi nu l-a avut până pe 1 aprilie anul următor, când a fost votat de Parlament, adică trei luni mai târziu, perioadă în care, în calitate de ordonator principal de credite, preṣedintele a semnat numeroase documente financiare, cum ar fi trebuit să facă ṣi cu cele către ANAF, pentru care nu avea nevoie de aprobarea CA.

Dl. Tănase încearcă acum să rescrie istoria, astfel încât imaginea domniei sale să nu iasă ṣifonată din povestire ṣi acuză guvernul că nu ṣi-a ṭinut promisiunea de a indexa taxa tv cu inflaṭia. Adevărat, dar primul care nu ṣi-a respectat înṭelegerea a fost tocmai preṣedintele TVR, care nu a plătit datoriile către ANAF chiar din a doua zi a mandatului său, pierzând astfel reeṣalonarea.

Ce face un creditor cu un debitor care nu îṣi respectă contractul? Il execută.  Din cauza incompetenṭei sau a “timidităṭii” (interesate?) a preṣedintelui, TVR plăteṣte acum penalităṭi mari, pe care memorandumul le reeṣalonase, la o dobândă anuală de 14,6%. Numai pe primele nouă luni ale lui 2014, prin recalcularea penalităṭilor, urmare a pierderii reeṣalonării, TVR a plătit 8.000.000 euro. Aceste cifre au fost făcute publice atunci de către un membru CA, aṣa că moderatorul ar fi trebuit să ṣtie ṣi să-l întrebe pe preṣedinte care este acum dobânda plătită de TVR la datoriile către ANAF, urmare a “scăpării” sale.

6. În proiectul de lege propus de TVR, funcṭia de preṣedinte ṣi cea de director general se despart, Stelian Tănase dorindu-ṣi-o pe cea de preṣedinte, adică, în definiṭia sa, un om cu suprafaṭă intelectuală ṣi cu reputaṭie. Aṣa se descrie, implicit, domnia sa, care tocmai semnase în acea zi încă un act de cenzură la TVR, interzicând transmiterea pe post, la jurnal, a reportajului dedicat grevei spontane a angajaṭilor instituṭiei.

7. Datoriile istorice sunt de 200 de milioane euro, zice preṣedintele, nu le-a făcut Tănase. Da, dar nici nu le-a scăzut, căci predecesorul său Săftoiu a lăsat o datorie de 160 milioane euro.  Cu asemenea prestaṭie managerială, care este viitorul?

8. Cu un aer de înṭelept, preṣedintele povesteṣte cum a stat de vorbă cu oamenii din TVR, nu o dată. Suntem în aceeaṣi barcă, zice. Să fie aceṣtia aceiaṣi oameni despre care scria nu demult că sunt un azil de nebuni? Ṣi care includ ṣi mâlul politic lăsat în urmă de diverṣii preṣedinṭi numiṭi politic, cum este fostul director al Resurselor umane, plantat, după demisia lui Alexandru Lăzescu, pe un post călduṭ la TVR 1, unde încasează vreo 9.000 de lei, fără să facă nimic, fiindcă nu ṣtie nimic, drept care nici nu prea dă pe la TVR? Să fie aceṣtia agenṭii acoperiṭi pe care dl. Tănase îi cerea SRI-ului să ṣi-i retragă ṣi cu care, deṣi îi bănuieṣte, lucrează îndeaproape ṣi îi răsplăteṣte, trimiṭându-i prin străinătate, cel mai curând, la Expoziṭia mondială de la Milano? Sau să fie marea masă de angajaṭi care ies în curte de fiecare dată, fiindcă sunt cei cu salarii mici? Ṣi cu care, înainte de a fi numit în funcṭie, Tănase admitea că nu e capabil ṣi interesat să comunice?

Secvenţă din interviul acordat de Stelian Tănase la Radio Cultural. Filmul a fost postat de Valentin Jucan, membru CNA, pe pagina persoală de Facebook

9.  Ce garanṭie avem, zice moderatorul, că viitoarele fonduri pe perioada posibilei amnistii nu vor fi risipite sau furate? DNA-ul este la uṣă, răspunde preṣedintele.

Nu ṣtia la data de 30 iulie că pe această temă este, surprinzător, în consens cu sindicatele din TVR, care au solicitat Primăriei autorizaṭia de miting ṣi de marṣ pentru 3 august, exact pe ruta Cotroceni ṣi TVR –DNA,  pentru a cere instituṭiei abilitate să controleze finanṭele televiziunii publice ṣi să-i identifice pe vinovaṭii pentru dezastrul fianciar. Destui părerologi au crezut că au descoperit ceva nou, scriind că preṣedinṭii TVR nu pot fi traṣi la răspundere, fiindcă nu au contracte de management. Da, din acest motiv ei nu pot fi luaṭi la întrebări pentru slaba performanṭă a instituṭiei. Dar, fiind ordonatori principali de credite, pot fi întrebaṭi de ce, de pildă, se cumpără licenṭe sau echipamente de 3 sau 4 ori mai scumpe decât preṭul pieṭei. Dl Tănase a învăṭat lecṭia fostului (ṣi viitorului?) său patron ṣi a delegat semnarea documentelor financiare din TVR, directorilor, astfel încât, la o adică, să nu poată fi implicat prin semnătură.

10. In prime time televiziunea publică are o audienṭă bună, zice preṣedintele. Sigur că zice, căci domnia sa a transformat intervalul de maximă audienṭă potenṭială într-unul de televiziune de ṣtiri, plantându-l în miezul serii pe un amorf moderator de talk show  politic, care trage întotdeauna audienṭa în jos faṭă de telejurnal ṣi realizează de 2 până la de 6 ori mai puṭin decât Pro Tv, Antena 1 ṣi 3, Kanal D sau Acasă. Biziday mai ridica ceva audienṭa, dar din toamnă nu va mai figura în grila TVR nici aceasta. Audienṭa face diferenṭa la încasările din publicitate. Cu un asemenea prime time falit, ce încasări să faci? Poṭi aduce servicii politice ṣi atât.

11. Punctul de aur al interviului: trebuie sa închidem TVR, să deschidem o televiziune nouă, de secolul 21, cu activele transferate, dar cu datoria trecută la bugetul public. In zidurile instituṭiei se simte originea sa comunistă, zice preṣedintele TVR. Turnul este mai rău decât Casa Scânteii. Trebuie construit un nou sediu pe câmp, lângă Bucureṣti.

Se pare că mirosul banilor ameṭeṣte pe oricine. Scriam încă din octombrie 2013 (Asasinat la TVR), înainte ca dl. Tănase să dea târcoale televiziunii publice, despre tunul imobiliar pus la cale pentru cele 6,5 ha din Dorobanṭi, unde funcṭionează TVR. Atunci celebrul Elwis Săftoiu a trimis pe ṣest un document neprezentat Consiliului de Administraṭie, prin care cerea guvernului trecerea terenului din proprietatea publică în cea privată a statului, de unde putea fi înstrăinată măcar curtea. A ieṣit scandal ṣi iniṭiativa a murit.

Păpuṣarul din spate revine acum, prin vocea actualului preṣedinte, cu aceeaṣi sugestie de eliberare a locului ṣi cu parfumul intelectualist al emitentului de mesaj. Argumentele anticomuniste ale dlui Tănase, care ṣi domnia sa tot din comunism vine (ṣi încă dintr-o zonă privilegiată a lui, chiar dacă  minoră) nu pot acoperi mirosul afacerii. In 2013 calculasem valoarea tunului imobiliar la 90.000.000 euro. Azi, conform economica.net, el ar fi de 230.000.000 euro. Fără a pune la socoteală turnul redacṭional ṣi clădirea studiurilor centrale. Afacerea imobiliară a anului, pe care dl Tănase nu ar putea s-o rateze!  

12. Dl. Tănase vrea să se arate interesat de soarta instituṭiei la modul absolut, de aceea nu pierde prilejul să se arate uimit că moderatorul pune intrebări legate de decizia CA de tăiere a salariilor cu 20%. Un alt prilej ratat de realizator de a-l întreba dacă 20% din cei peste 5000 euro pe care îi câṣtigă lunar preṣedintele reprezintă tot atât cât 20% din leafa de 2500 a unui angajat obiṣnuit (abia recenta mărire a salariilor câtorva înalṭi demnitari în stat i-a mai apropiat cât de cât pe aceṣtia de leafa încasată de PDG la TVR de mai bine de un an)

13. Dl. Tănase siluieṣte din nou, nepedepsit, adevărul, considerând restructurarea făcută de predecesorul său, un succes. Un succes care a lăsat servicii esenṭiale fără profesioniṣti, dar a păstrat neastinṣi oameni care au luat note mici la selecṭie sau au scăpat, făcând internări fictive. Au plecat producători, dar a rămas neatinsă curiera care duce hârtii între clădirile TVR, pe o distanṭă de 10 metri (poate e un caz social)! Deṣi redactorul a întrebat câte sute de contracte s-au făcut după aṣa-zisa reducere de personal, la răspunsul preṣedintelui, de 40 de oameni, ar fi trebuit să întrebe unde sunt sutele de reveniti, fie prin contracte de colaborare, fie prin reangajarea unora dintre cei restructuraṭi, care au renunṭat astfel la salariile din urmă, câṣtigate prin instanṭă .

Preṣedintele are dreptate când constată reṭeaua de rudenii din TVR, dar televiziunea nu este singura instituṭie publică din România, aflată în această situaṭie. Chiar parlamentarii ṣi-au angajat rudele la birourile lor parlamentare, iar Metrorexul, de pildă, are înscris în contractul colectiv de muncă faptul că au prioritate la angajare rudele salariaṭilor (cred că cei care se duc la concursuri acolo habar n-au că se duc degeaba). In alte ṭări, modelul e diferit : la BBC (că tot îi place dlui Tănase) sunt interzise relaṭiile de rudenie, dar îmi spunea un englez că aceasta e situaṭia în toate instituṭiile publice britanice.  Aṣa că de ce am cere televiziunii să fie altfel decât restul României ?

Cum Stelian Tănase este în primul rând scriitor, voi încheia menṭionând că am acordat atenṭie discursului său, atenṭionată fiind de nu puṭinele postări pe Facebook ale lui Mircea Morariu, care nu îi iartă preṣedintelui TVR greṣelile gramaticale din scris. Are dreptate criticul, Tănase a lovit din nou ṣi în acest interviu, spunând : « avocaṭii nostri merge în fiecare zi în tribunale », aṣa cum pe site scrie « dă-i » fără cratimă.

Cu un lucru sunt de acord cu preṣedintele TVR : o companie nu este viabilă cu un manager prost. De aceea, deṣi nu i-a răspuns în trecut dlui Tănase la mesajele de ajutor lansate public, poate că preṣedintele ṭării ar putea să propună CSAT-ului să reflecteze la soluṭiile onorabile de salvare a TVR, tocmai pentru că, de la investiṭia culturală pe termen lung, la utilitatea imediată în situaṭii de criză, cum ar fi cutremur sau război, TVR este o instituṭie al cărei rol strategic nu poate fi negat ṣi nici anulat de vreo febră imobiliară. 

Astfel încât să nu mai trebuiască să aflăm cine a comandat atât acest interviu, cât ṣi febra jurnalistică în jurul ideii "inocent" lansate de Stelian Tănase, aceea a mutării TVR la ṭară.