Telenovelele turceşti le-au „bătut“ pe cele sud-americane

"Suleyman Magnificul" prezintă povestea de dragoste dintre Hurrem şi sultanul Suleyman I FOTO Kanal D

Producţiile turceşti i-au cucerit pe români, depăşind succesul poveştilor sud-americane. Specialiştii din media şi sociologie au explicat, pentru „Adevărul“,  de ce a luat amploare acest fenomen.

Telenovela „Suleyman Magnificul - Sub domnia iubirii“ a devenit lider de piaţă încă de la debutul din luna septembrie. Producţia postului Kanal D este doar un caz pentru un fenomen mai amplu: telenovelele turceşti s-au instalat încet, dar sigur, în casele românilor. Încă de la primul episod, care a fost difuzat pe 10 septembrie, telenovela a fost urmărită, în medie, de  926. 000 de telespectatori pe minut, iar marţi seară, 20 noiembrie, serialul turcesc a devansat show-urile „Vocea României“ de pe Pro TV şi "X Factor" de la Antena 1. 

DIN AMERICA LATINĂ ÎN IMPERIUL OTOMAN

„Acum 20 de ani, «Sclava Isaura» a creat un fenomen naţional, un serial exotic“, observă Petrişor Obae, editor la paginademedia.ro. „Sâmbătă seara, la ora 18.00, tot românul se îngrămădea să vadă aventurile Isaurei, lupta ei pentru inima lui Don Miguel şi piedicile puse de infamul stăpân Don Leoncio“, continuă acesta. După aceeaşi reţetă, Antena 1 şi Acasă TV au invadat piaţa şi cu alte poveşti pe care telespectatorii români le-au urmărit cu sufletul la gură. La sfârşitul anilor ’90, fanii îşi lipeau în cameră postere cu Thalía şi o aşteptau la aeroport pe Natalia Oreiro pentru un autograf, dar succesul avea să fie efemer.

„Sub ploaia de producţii de acelaşi gen, telenovelele şi-au pierdut impactul şi chiar au fost desconsiderate de o parte a publicului“, explică Obae. După ani buni de fidelitate, telespectatorii şi-au format o cultură a telenovelelor, au devenit mai pretenţioşi, dar şi dornici de o schimbare. Drept urmare, producătorii turci au avut drum liber în faţa audienţei.  

„Poveste de familie“, „La un pas de fericire“, „Ezel“ şi „O poveste de dragoste“ au fost primele telenovele turceşti difuzate de Kanal D, iar după succesul înregistrat, inclusiv Acasă TV, postul-mamă al „rivalelor“ sud-americane, a venit cu „Promisiunea“ turcească. 

Astăzi, „Suleyman Magnificul - Sub domnia iubirii“ spune povestea de iubire dintre sultanul Suleyman I şi sclava Hurrem, o dramă pusă în contextul Imperiului Otoman din secolul
al XVI-lea. Din moment ce poveştile istorice nu au fost o noutate, cum au reuşit, totuşi, telenovelele turceşti să-şi atragă publicul?
„Serialele turceşti sunt excelente materiale de comunicare şi de promovare şi intenţionează să construiască o imagine unitară a Turciei“, spune Gătin Constantin, sociolog şi consumator al producţiilor de acest tip. Specialistul este de părere că telenovelele pun în valoare atracţiile turistice locale, arta şi gastronomia, evocă tradiţia şi legendele şi oferă divertisment. El consideră că prin exploatarea moştenirii culturale se construieşte o imagine pozitivă, puternică şi dinamică a Turciei. „Scenariul, cadrele spectaculoase şi costumele sunt dublate de sute de mii de euro investiţi în fiecare episod şi, pentru siguranţă, de o poveste de dragoste“, completează Obae.

„ID-UL NOSTRU E ŢĂRĂNESC“

Mai mult, românii rezonează cu aceste valori. „«Suleyman Magnificul» are o componentă istorică semnificativă şi, într-o oarecare măsură, de interes pentru români, dată fiind relaţia vechilor ţări române cu Imperiul Otoman“, continuă editorul. Pe lângă acestea, există şi valori mai profunde. „Familiile sunt numeroase, au legături puternice, membrii lor se susţin şi lucrează împreună, iar rolurile lor sunt asemănătoare cu cele din familiile tradiţionale româneşti“, spune Constantin. „Femeile poartă batic ca noi la ţară, iar îmbrăcămintea şi interioarele caselor sunt similare cu cele din România“, compară sociologul.Succesul se explică şi prin preferinţa pentru un gen specific de divertisment. „România e în Balcani, iar Kanal D a exploatat inteligent un anume tip de etos, spre deosebire de majoritatea televiziunilor care sunt orientate către Vest“, explică Iulian Comănescu, analist media. „Este vorba despre Etno TV, Taraf TV şi despre show-urile precum «Cancan TV», ceea ce la noi funcţionează bine. La noi, supraego-ul e occidental, ego-ul e balcanic, iar ID-ul e ţărănesc“, conchide specialistul, parafrazându-l pe antropologul Vintilă Mihăilescu. 

PUBLICUL SE IMPLICĂ

Pe lângă valorile comune, telenovelele turceşti se bazează şi pe cercetări ce indică interesul consumatorului. „Sunt strategii de marketing bine gândite“, spune Valentina Marinescu, profesoară la Universitatea din Bucureşti, unde predă studii media. „Rolul lor este să transforme publicul pasiv într-un public activ şi integrat şi în grupuri de fani. Din acest motiv, organizează concursuri prin care-şi recompensează telespectatorii fideli cu excursii în Turcia“, constată specialista.
În plus, telenovelele latino-americane au pierdut teren şi din cauza schimbărilor sociale. Comănescu aminteşte de un studiu recent ce reflectă preferinţele românilor, printre care euroscepticismul şi întoarcerea la valorile tradiţionale, precum familia şi sănătatea. „Uniunea Europeană a venit în România cam odată cu criza şi entuziasmul occidental s-a diminuat“, spune acesta.

TELENOVELA SUD-COREEANĂ, NOUA PROMISIUNE?

Aşa cum au pătruns şi pe piaţa mondială muzicală, cu hitul „Gangnam Style“,asiaticii par a fi noua promisiune şi în domeniul cinematografic.
„Dacă vorbim de seriale, cele americane nu mai funcţionează foarte bine nicăieri, în schimb, producţiile
sud-coreene încep să fie căutate în destule pieţe“, explică Iulian Comănescu. Această schimbare are şi o explicaţie. „În Coreea, concurenţa e foarte mare şi nu-şi permit să facă filme care să nu prindă la public. Pe lângă asta, scenariul e bine construit, este lipsit de sex şi de vulgaritate, iar violenţa este temperată pentru că există normele asiatice ce temperează povestea“, este de părere Valentina
Marinescu.

„Suleyman Magnificul“, peste „Vocea României"

Serialul „Suleyman Magnificul“ a fost, marţi seară, din nou lider de audienţă, depăşind, în premieră, show-ul „Vocea României“, difuzat la Pro TV, pe intervalul în care cele două producţii s-au intersectat, scrie paginademedia.ro.

Serialul turcesc a ocupat locul întâi în audienţă pe intervalul orar 20.00 – 22.00, având o medie de 1,6 milioane de telespectatori pe minut, dintre care 966.000 de persoane erau din mediul urban.

Audienţa posturilor TV, marţi, 20 noiembrie, pe intervalul Suleyman Magnificul (20.00 – 22.00), la nivel naţional:

1. Kanal D – 1.625.000 de telespectatori (8,5 rating)
2. Pro TV – 1.572.000 (8,3)
3. Antena 1 – 1.050.000 (5,5)
4. Prima TV – 933.000 (4,9)
5. TVR 1 – 528.000 (2,8)

Audienţa posturilor TV, marţi, 20 noiembrie, pe intervalul Vocea României (20.15 – 23.25), la nivel naţional:

1. Pro TV – 1.526.000 (8,0)
2. Kanal D – 1.134.000 (6,0)
3. Antena 1 – 905.000 (4,8)
4. TVR 1 – 724.000 (3,8)
4. Prima TV – 707.000 (3,7)