De ce are succes „Suleyman Magnificul“

De ce are succes „Suleyman Magnificul“

Actorii Meryem Uzerli şi Halit Ergenc, care dau viaţă personajelor principale: Hurrem şi Suleyman

RECORD Serialul-fenomen de la Kanal D a detronat din nou programele posturilor concurente, dovedind că telespectatorii preferă mai mult intrigile de la palatul turcesc decât reţetele de la „MasterChef“

Ştiri pe aceeaşi temă

 Deşi pe intervalul pe care s-a intersectat, marţi seară, cu meciul Olanda-România (21.30 – 22.15) „Suleyman Magnificul - Sub domnia iubirii“ a pierdut poziţia de lider timp de 45 de minute, serialul este în topul preferinţelor românilor. Drept dovadă, în ultimele patru săptămâni în care a rulat în paralel cu noul sezon al show-ului „Master Chef“, de la Pro TV (de altfel, lider de piaţă la ediţia trecută), producţia turcească de la Kanal D a câştigat bătălia audienţelor la nivelul publicului urban şi naţional. Această victorie a fost „prezisă“ încă de la primul episod difuzat, în septembrie 2012, când producţia turcească a depăşit Antena 1, Acasă şi Prima TV.

De fapt, „Suleyman Magnificul“ („Muhtesem Yuzyil“ în versiunea originală) este cea mai ambiţioasă producţie TV realizată până în prezent în Turcia, această performanţă fiind confirmată şi de succesul internaţional înregistrat de cele 90 de episoade. Din Libia până în Rusia, Suleyman a parcurs 40 de ţări, în care şi-a dovedit supremaţia.

MANEA PENTRU SULTAN
Dincolo de micile ecrane, serialul-hit a atins nivelul de fanatism şi în viaţa de zi cu zi. Telespectatorii s-au autoproclamat Suleymani pe site-urile de socializare, unde şi-au deschis conturi omonime, în timp ce doamnele îndrăgostite i-au dedicat piese. „Luni şi marţi e sărbătoare, în casă la fiecare/Aşteaptă tot publicul «Suleyman Magnificul»“, spune Mirela Radu în maneaua-omagiu pe care a înregistrat-o în cinstea sultanului.  

„De ce are succes Suleyman?“, e întrebarea care macină producătorii televiziunilor concurente şi la care telespectatorii au răspuns. „Prezintă povestea de dragoste dintre sultan şi sclava Hurrem, o iubire ce încalcă dogmele de sute de ani ale Turciei“, spune una dintre admiratoarele serialului, Elena Paraschiv. Deşi nu a urmărit serialul de la început, telespectatoarea în vârstă de 68 de ani a fost „coruptă“ de intrigile turceşti ce redau o parte din istoria secolului al XVI-lea. „Eroul a sfidat regulile vremii pentru a se căsători cu femeia iubită. A întors istoria Turciei pe dos“, spune telespectatoarea despre povestea ce redă perioada domniei lui Soliman I, al zecelea sultan al Imperiului Otoman. În ciuda firului narativ istoric, producţia a fost contestată pentru că a deformat realitatea, CNA-ul turc primind peste 70.000 de plângeri numai după difuzarea primului episod.

Totuşi, succesul nu s-a oprit aici, iar sociologul Gătin Constantin explică de ce. „Serialul turcesc este un excelent material de comunicare şi de promovare, prin raportare la contextul geopolitic şi la relaţiile cu alte state“, spune Constantin, consumator al serialelor turceşti.

Turcii au găsit un drum comercial spre telespectatorii sătui de dictatura filmului american.
George Stanca, publicist

Sociologul este de părere că audienţele crescute se datorează şi faptului că serialul pune accentul pe valori familiale şi culturale, acestea având rolul de a reînvia tradiţia uitată. Iulian Comănescu aminteşte şi de trăsăturile de personalitate şi stilul de viaţă. „Kanal D a exploatat inteligent un anume tip de etos ce se regăseşte la Etno TV şi la Taraf TV. Asta funcţionează foarte bine, pentru că noi avem ego-ul balcanic şi ID-ul ţărănesc“, explică analistul media.

„Cinematografic şi televizionistic, filmul, adică produsul, este unul de succes“, scrie George Stanca pe blogul Adevarul.ro. „Se caută, se cumpără, se priveşte, fiindcă turcii, ca şi sud-coreenii cu filmele lor etno-folclorice, au găsit un drum comercial spre telespectatorii deja sătui de «dictatura» filmului american“, conchide publicistul.


Citeşte toate articolele despre „Suleyman Magnificul”


VIDEO Serialul „Suleyman Magnificul”, la testul istoricilor: „Cadânele nu purtau haine de inspiraţie veneţiană”

Succesul telenovelei despre cel mai important sultan otoman îi face pe istorici să explice că între viaţa personajului ficţional şi cel real există diferenţe majore. „Suleyman Magnificul”, serialul despre cel mai important sultan al Imperiului Otoman, a tulburat Turcia, Orientul Mijlociu şi a devenit, în mai puţin de un an, un fenomen în toată zona balcanică, inclusiv în România.

Roxelana lui Suleyman Magnificul, sclava care a condus Imperiul Otoman

Deşi conducerea Imperiului Otoman era clar dominată de bărbaţi, a existat o femeie în istoria sa care a sfidat această regulă, reuşind să îşi croiască drum în cercul sultanului şi ajungând să-l influenţeze decisiv. Această femeie se numea Roxelana.

Suleyman Magnificul a fost cu adevărat un cuceritor sau un sultan de rând

Soliman I (în turcă: Süleyman) a fost al zecelea sultan al Imperiului otoman şi a domnit între anii 1520-1566. Cu 46 de ani de domnie, este unul dintre suveranii care au ocupat tronul pentru o perioadă lungă de timp. În Orient acesta este cunoscut sub numele de Soliman Magnificul, dar şi ca Legislatoraul (în turcă: Kanuni), datorită implicării sale în finalizarea sistemului de legi al Imperiului Otoman.

Cum a cucerit Suleyman Magnificul insula Rhodos

Otomanii asediază pentru prima dată insula Rhodos în 1480, în timpul lui Mehmet al II-lea. Cavalerii Ioaniţi, care conduceau insula grecească de la sfârşitul secolului al XIII-lea, după pierderea Accrei, au reuşit atunci să facă faţă armatei otomane, dar ştiau că această victorie nu poate fi decât una temporară.

De ce n-a reuşit Suleyman Magnificul să cucerească Viena în 1529

În 1529, Imperiul Otoman îşi câştigase deja faima de mare putere europeană şi devenise, datorită expansiunii teritoriale impresionante, unul din cei mai importanţi actori politici de pe continent.

George Stanca, pe blogul său de pe adevarul.ro: Te văd, TVăd: Suleimania  

Am reuşit şi eu să văd cap - coadă un episod din serialul otoman  dedicat lui Suleiman... Mai ales că aveam  în memorie cartea  lui Vintilă Corbul şi Eugen Mircea Burada ”Roxelana şi Soliman”...Vă spun din capul  locului precum aş fi un bun turc... ce nu sunt : filmul este o misitificare a adevăriului istoric. Dibace. Căci , respectă adevărul. Nu şi realitatea.

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: