Povestea lui Petrache Poenaru, marele român care a inventat „condeiul portăreţ fără sfârşit“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Petrache Poenaru
Petrache Poenaru

Noul episod al seriei „Români care au schimbat lumea“, difuzată de TVR 1, realizat de Daniela Mitrache, aduce telespectatorilor din faţa micior ecrane povestea inventatorului român Petrache Poenaru. De la pandur la academician, el este cel care rămâne un vizionar în domeniul ştiinţelor.

Petrache Poenaru este personalitatea prezentată în episodul din această seară al seriei „Români care au schimbat lumea“. Telespectatorii pot urmări povestea celebrului inventator român de la ora 21.00, la TVR 1. 

Motto: „Luaţi vremea şi rezonul într-ajutor ca să învăţaţi a vă folosi de greşalele vremilor trecute“ 

Un tânăr iscoditor, actorul Vlad Linţa, porneşte pe urmele celui care a inventat „condeiul portăreţ fără sfârşit alimentându-se însuşi cu cerneală“. 

În 1827, stiloul lui Petrache Poenaru a fost brevetat în Franţa. Dar, până atunci, Petrache Poenaru s-a născut la 10 ianuarie 1789 într-o culă vâlceană din satul Beneşti, judeţul Vâlcea, într-o familie de boieri „iluminaţi“. 

petrache poenaru foto tvr

Destinul său de excepţie, cu merite deosebite în organizare şi îndrumarea şcolii din Ţara Românească între 1832 şi 1859, l-a inclus pe „lista românilor care au schimbat lumea“. Tatăl său, Constantin C. Poenaru s-a căsătorit cu Smaranda Otetelişanu, care i-a dăruit şase copii. 

Fraţii Smarandei, Iordache şi Grigore Otetelişanu, au jucat un rol deosebit în viaţa lui Petrache Poenaru. Aceştia erau ingineri hotarnici şi l-au atras pe nepotul lor spre domeniul ştiinţelor exacte. Încă de la vârsta de cinci ani, Petrache este trimis la un dascăl grec din Brădeşti, cu care învaţă limba greacă şi elemente ale istoriei şi culturii poporului grec. 

Însă, zelul grecului a fost atât de mare încât copilul nu mai vorbea decât foarte puţin româneşte. Iordache îl ia din nou sub oblăduirea sa. Urmează o perioadă de studii, ca bursier, la şcoala organizată la Mănăstirea Obedeanu din Craiova. 

Inteligent şi sârguincios, Petrache a fost un elev eminent. După terminarea şcolii la Craiova, a lucrat doi ani, în calitate de copist, la episcopia Râmnicului. Unchii Otetelişani au urmărit cu multă atenţie evoluţia nepotului lor, pe care şi-l doreau cărturar de frunte. De aceea, l-au înscris pe Petrache Poenaru, în 1819, la colegiul de la Sf Sava, unde Gheorghe Lazăr reuşise să introducă limba romană. Aici, a atras atenţia renumitului dascăl, care îl ia ca ajutor în pregătirea celorlalţi elevi. Un an şi jumătate a lucrat la şcoala condusă de Gheorghe Lazăr.

petrache poenaru foto tvr

A izbucnit, însă, revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu, revoluţie care a provocat mari schimbări atât în viaţa ţării, cât şi în cea a lui Poenaru. El a devenit „gramatic“ (secretar) al lui Vladimirescu, cel care l-a trimis în mai 1821 la Laybach (Ljubliana) cu misiunea de a prezenta participanţilor de la Congresul Sfintei Alianţe cererile poporului din Ţara Românească şi cruzimile eteriştilor. 

În drum spre Congres, delegaţia primeşte vestea că Tudor Vladimirescu fusese ucis din ordinul lui Alexandru Ipsilanti. Delegaţia s-a destrămat, Poenaru s-a îndreptat spre Sibiu, autoimpunându-şi exilul. Anii care au urmat au fost grei, pentru că a învăţat carte cu bani foarte puţini, obţinuţi cu dificultate de la cei pe care astăzi îi numim sponsori. 

La sfatul şi cu sprijinul unchiului său Iordache, Poenaru se înscrie la Universitatea din Viena. Îi scria acestuia că învaţă psihologie, algebră, germană, latină, franceză şi italiană. Îi plăcea noul său program de studii şi îl informa pe susţinătorul său „nu cu vreun scop de jelire, ci ca să arăt cât de dulce şi plăcută este această strădanie“, dar şi cu intenţia „să îndemne şi alţi tineri patrioţi a se împrieteni cu muzele pricinuitoare de adevărata fericire“. Pentru el, a cunoaşte, a învăţa şi a împărtăşi era extrem de important.

Tot ce este tehnică îl interesează. A inventat un mijloc mai uşor de scris, deoarece avea de luat notiţe, de copiat cursurile pe care le audia, de făcut însemnări, schiţe, desene şi, astfel, a inventat stiloul. 

La 25 mai 1827, Biroul de Manufacturi al Ministerului de Interne din Franţa îi acordă Brevetul de Invenţii numărul 3208. Tot în Franţa învaţă geodezie, topografie, topometrie şi astronomie. Această practică i-a fost extrem de utilă, deoarece a cunoscut metodele şi instrumentele franceze din acest domeniu şi a asimilat Sistemul Metric Zecimal, pentru care a militat odată ajuns acasă. 

În 1829, inventatorul nostru face excursii de documentare în diverse fabrici, pentru a cunoaşte secretele tehnologice. În 1831 face prima călătorie cu trenul pe ruta Liverpool – Manchester, descriind-o într-un mod foarte plastic şi făcând o analiză globală a liniei ferate, de la parametrii funcţionali, până la analiza economică. 

La sfârşitul anului 1831, după un deceniu de studii prin ţări străine, Poenaru se întoarce în ţară, unde împărtăşeşte cunoştinţele acumulate. Drept supremă recunoaştere a meritelor sale aduse învăţământului public, Poenaru este ales, la 10 septembrie 1870, membru al Academiei Române. 

petrache poenaru foto tvr
TV



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite