Nu-i pace-n Calea Dorobanţi

Vineri, către orele serii, au parvenit noi şi îngrijorătoare informaţii despre situaţia din ce în ce mai dezastruoasă în care se află Televiziunea Română. Prima se referea la atmosfera tensionată în care s-ar desfăşura procesul de evaluare a managerilor şi se baza pe dezvăluirile incomplete făcute de un jurnalist din TVR ce îndeplineşte totodată funcţia de membru al Consiliului de Administraţie.

Desemnat, ca toţi ceilalţi componenţi ai respectivului organism, inclusiv preşedintele-director general, dl. Stelian Tănase, ca urmare a unor jocuri, aranjamente şi negocieri partinice şi transpartinice.

Nimeni din conducere, nimeni din Serviciul de comunicare al TVR nu a confirmat ori infirmat alegaţiile d-lui Adrian Bucur, din care s-ar putea deduce că în instituţia din Calea Dorobanţi s-au instaurat comportamente de tip mafiot, intimidarea şi ameninţarea. Pe alocuri, ceea ce spune d-l Bucur aminteşte de Telegramele caragialeene şi ne face să înţelegem că, deşi e în pericol, deşi nu mai poate ieşi la cafiné, omul nostru o va face în continuare. Adică îi va examina pe mai departe la fel de hotărât pe cei cărora le este şi subordonat, şi şef, un asemenea caraghioslâc doar în TVR-ul suprarealist putând să se întâmple.

În condiţiile în care Televiziunea Română are de mulţi ani încoace o imagine din ce în ce mai degradată, o percepţie publică nu doar nefavorabilă, ci ostilă de-a dreptul, afirmaţii ca cele lansate pe piaţă de dl. Bucur se cuveneau prompt clarificate. Iar dacă procesul de evaluare e atât de grav viciat, dacă nu competenţa şi seriozitatea contează, ci pumnul şi palma, folosite, pentru moment, doar la modul simbolic, aşa după cum afirmă Adrian Bucur, se impune stoparea rapidă a evaluărilor până în clipa în care acestea se vor putea desfăşura în condiţii de normalitate. Măcar aşa ca în marile zone de conflict, cu ajutorul unor forţe de menţinere a păcii.  

Fără doar şi poate normalitatea nu poate garanta fi în nici un caz de ubuescul domn Stelian Tănase, compromis până în măduva oaselor, el însuşi vinovat de statuarea zâzaniei ca metodă de conducere, de acuzaţii iresponsabile şi defăimătoare la adresa instituţiei şi la adresa angajaţilor din TVR cu care nu a izbutit să stabilească un minim de colaborare instituţională şi elementare raporturi de colegialitate. Dl. Tănase e salvatorul neînţeles, care şi-a sacrificat imaginara carieră de scriitor de talie mondială pe altarul salvării TVR pe care mai întâi o va duce spre dezastru. Are toate abilităţile şi competenţele pentru asta. Pe un salariu consistent, fireşte, dl. Tănase concurând aici cu managerii de la Regiile Autonome care, pe bani buni, garantează ori insolvenţa, ori falimentul. Garantează şi nu dau greş niciodată.

Cea de-a doua informaţie, încă şi mai îngrijorătoare şi cu care nu mai e deloc de glumit, provine din Raportul Curţii de Conturi, raport elaborat în urma verificărilor asupra situaţiei financiar-contabile aferente anului 2013. Deşi în anul în cauză TVR a procedat la reduceri de personal, desfăşurate în urma unui proces de selecţie haotic şi discreţionar, nu se poate vorbi nici măcar despre o scădere a cheltuielilor de personal. Căci angajaţii cu carte de muncă trimişi în şomaj au fost repede înlocuiţi de colaboratori încă şi mai consistent retribuiţi, aleşi pe sprânceană, după gustul şefilor.

Nu doar cheltuielile cu personalul s-au derulat iresponsabil, în dispreţul legii, în urma unor contracte cu cântec. Ci şi alte cheltuieli angajate în principal de fostul PDG al SRTV, Elwis Claudiu Săftoiu, în condiţii mai mult decât dubioase, unele validate prin procedee discutabile de un CA manipulat şi căruia puţin i-a păsat că a semnat un angajament a cărui neîndeplinire se putea solda cu răspunderi în penal.

Afacerea „Vara pe val” întru derularea căreia Elwis Săftoiu a stabilit neclare alianţe cu producătorul general Cristian Zgabercea care, la rându-i, i-a atras în joc cu câştig pe penalii lui şefi constănţeni Nicuşor Constantinescu şi Radu Mazăre, sau achiziţia de filme prin urât mirositorul contract „Prorom” aşteaptă să fie limpezite. Chiar dacă dl. Săftoiu apără acum cauza liberală pe la diverse televiziuni, iar dl. Zgabercea schimbă pamperşii bolnavului închipuit Nicuşor şi pare atins de imunitate. Imunitatea penalilor din PSD.

Respectivul CA, ca şi preşedintele său, dl. Săftoiu, au fost demişi la sfârşitul anului 2013. Nimeni nu i-a cerut nici d-lui Săftoiu, nici CA-ului o predare a gestiunii. Din câte se pare, dl. Claudiu Săftoiu, ca şi dl. Stelian Tănase, ca şi alţi foşti preşedinţi ai TVR vinovaţi de continua degradare a situaţiei financiare a SRTV, de la Tudor Giurgiu încoace, trecând prin Alexandru Sassu şi Alexandru Lăzescu, nu au şi nu au avut contract de management. Un detaliu de natură să le asigure impunitatea oricât de dezastruos şi-ar fi exercitat ei mandatul. Nimeni nu l-a întrebat nici până azi pe dl. Giurgiu despre externalizările costisitoare păguboase pe care le-a încurajat, nimeni nu l-a tras la răspundere pe dl. Lăzescu pentru nepermisa depăşire de buget operată de capul lui şi al doamnei Rodica Culcer cu scopul de a face din TVR Info un canal destinat exclusiv tămâierii lui Traian Băsescu.

Fără îndoială, în măsura în care vor fi găsite şi dovedite, vinovăţiile individuale se impun pedepsite cu maximă severitate, iar prejudiciul recuperat. Numai că pe lângă aceste vinovăţii mai sunt şi cele uriaşe care cad în sarcina Parlamentului şi Guvernului României ce tratează cu crasă iresponsabilitate situaţia din TVR.

Guvernele conduse de Victor Ponta nu au respectat deloc obligaţiile ce le revin ca urmare a încheierii unui memorandum de înţelegere semnat în vara anului 2013 privind reeşalonarea datoriilor TVR. Cu toate că Raportul de Activitate al CA al SRTV pe anul 2013 a fost depus încă din aprilie 2014, acelaşi Parlament nu s-a obosit să îl ia în discuţie nici până azi.

Disciplina de alianţă USL a făcut ca un ins precum dl. Claudiu Săftoiu să fie numit şi renumit în vara-toamna lui 2013 la conducerea SRTV, deşi nimic nu îl recomanda pentru o asemenea dregătorie. Pentru a întreţine iluzia că USL trăieşte, premierul Victor Ponta le-a ordonat ciracilor săi din Legislativ să îl valideze pe dl. Stelian Tănase ca PDG în primăvara lui 2014, deşi persoana acestuia fusese propusă de PNL cu care menajul politic s-a încheiat imediat după, iar lunile lui de interimat au ridicat numeroase, grave semne de întrebare asupra abilităţilor sale manageriale, a capacităţii lui de a alcătui un autentic program de redresare, în care procesul de salvare de la dezastru al TVR să se împletească cu aşteptările, speranţele  şi preferinţele telespectatorilor.

Dl. Tănase a alimentat tensiuni, a creat disensiuni, a refuzat orice dialog, a pozat în atoateştiutor şi atotcunoscător, în mare apologet al modelului BBC despre care nu ştie, în realitate, o iotă.

Nu Stelian Tănase e însă vinovat că milogeala pe lângă premier i-a izbutit, că a fost numit, că i-a ieşit şi încercarea de a conduce prin dezinformare, prin divizare, prin inventare de conflicte artificiale între Comitetul Director şi Consiliul de Administraţie. Ci indolenţa Parlamentului, a Comisiilor de specialitate, a preşedinţilor acestora, dl. Georgică Severin şi dl. Gigel Ştirbu. Doi Mitici unul mai lipsit de anvergură culturală decât celălalt, dar care sunt şefi ai Comisiilor de cultură din Legislativ. Simpli executanţi ai ordinelor venite „de sus”.

Toate acestea arată că adoptarea în regim de urgenţă a unei noi legi de organizare a SRTV dar şi a SRR reprezintă un imperativ. De evidenţa aceasta sunt conştienţi oamenii de bun-simţ. Nu şi plagiatorul Ponta, nu şi culturnicii din Parlament.