Marele „aranjament“ de la „Românii au talent“: Cum au reuşit juraţii să-şi protejeze preferaţii

Marele „aranjament“ de la „Românii au talent“: Cum au reuşit juraţii să-şi protejeze preferaţii

Andi Moisescu, Mihaela Rădulescu, Andra şi Florin Călinescu şi-a ales preferaţii în preselecţii şi au marşat cu ei până în finală FOTO Pro TV

Pe principiul „cel din urmă va fi cel dintâi“, participanţii care au beneficiat de Golden Buzz şi care şi-au etalat talentul de fiecare dată din postura de ultim concurent au ajuns în finală, ridicând semne de întrebare. „Adevărul“ a analizat tactica show-ului şi a scos în faţă mecanismele prin care unii concurenţi au fost favorizaţi.

Finala show-ului „Românii au talent“ se apropie cu paşi rapizi. Ultimul act, prezentat vineri, de la 20.30, aliniază 11 dintre cei mai talentaţi români au acestui sezon în încercarea de a câştiga marele premiu de 120.000 de euro. Aceştia sunt: Fang Shuang, Florin Nae, George Aghinea, OK World Wide, Hera Zaulet şi Marius Moldovan, Lorelai Moşneguţu, Beniamin Dumbrăvan, Aeros, Paula Rad, Run to Infinity şi Eva Timuş. 

Preferaţii juriului au ajuns în finală 

Ca o premieră în acest sezon, toţi cei cinci concurenţi care au primit în preselecţii Golden Buzz-ul de la juriu au trecut de semifinale şi au ajuns în finală. Astfel, Fang Shuang, alesul duo-ului Smiley şi Pavel Bartoş, OK World Wide, grupul ales de Andi Moisescu, Lorelai Moşneguţu, prefera Mihaelei Rădulescu, Beniamin Dumbrăvan, concurentul propulsat de Florin Călinescu, şi Paula Rad, evidenţiata Andrei, au ajuns în ultimul act fără probleme. 

Însă, în spatele succesului de a atinge finala stă un detaliu important. Fiecare dintre cei menţionaţi şi-a exemplificat talentul din postura de ultimul concurent în semifinalele live „Românii au talent“ reuşind fără probleme să impresioneze şi să îşi garanteze locul pe mai departe. 

În acest context, o serie de întrebări devin evidente: de ce s-a dorit ca anumiţi concurenţi să rămână la final? Şi cum au reuşit membrii juriului să-şi protejeze preferaţii? „Adevărul“ a încercat să răspundă la aceste neclarităţi şi să afle mecanismele din spatele tacticii evidenţiate de show-ul de la Pro TV. 

Fang Shuang, alesul duo-ului Smiley şi Pavel Bartoş FOTO Pro TV 

OK World Wide, grupul ales de Andi Moisescu FOTO Pro TV 

Lorelai Moşneguţu, prefera Mihaelei Rădulescu FOT Pro TV 

Beniamin Dumbrăvan, concurentul lui Florin Călinescu FOTO Pro TV 

Paula Rad, evidenţiata Andrei FOTO Pro TV 

Eva Timuş, beneficiara Wild Card-ului FOTO Pro TV 

Tactica ultimului concurent 

Psihologul Keren Rosner explică mecanismul simplu folosit show. „În primul rând, atunci când un concurent este lăsat ultimul să-şi arate talentul rămâne foarte clar în memoria telespectatorului. Fiind foarte mulţi concurenţi implicaţi e foarte greu pentru telespectatori să-şi aducă aminte performanţa primului, de exemplu. Dar, ultimul dintre ei, cu siguranţă, rămâne în memorie. Pentru că este ultimul este cel care dă senzaţia că a fost mai bun chiar dacă performanţa lui nu a fost atât de bună pe cât a fost percepută“, arată Rosner. 

Specialista este de părere că metoda abordată de show vizează mai multe categorii de public. „Asta se vrea, să se evidenţieze anumite personaje, dar tot publicul decide, dacă este un public abil, inteligent şi care ştie exact ce-i place. Tactica e adresată unui public indecis sau unui public care se poate manipula foarte uşor. Deci care poate fi uşor influenţat. Sau care nu este foarte interesat de performanţă, ci vrea să aibă o oarecare participare. Pentru că este o participare atunci când trimiţi un SMS, nu?“, arată ea. 

Ultima imagine din mintea telespectatorului e cea mai bună

Mai mult, psihologul explică ce simte şi ce gândeşte telespectatorul în momentul în care vede ultimul concurent din show, acela care este cotat şi cu şanse la câştig. „Se produce un proces firesc în momentul în care îl vezi pe ultimul concurent. Ultima imagine este cea mai recentă şi în memoria de scurtă durată este cea mai proaspătă. Atunci o ai impregnată mult mai clar decât celelalte. Fiind mai multe ele se suprapun la un moment dat. Telespectatorul devine confuz pentru că imaginile concurenţilor se pot suprapune. Cine a cântat mai bine? Primul? Al doilea? Sau al cincilea? Toţi păreau la fel! Toţi plac la fel! Dar ultimul este cel mai clar. Rămâne pe retină, deci vizual, nu doar în memorie“, crede Rosner. 

Implicarea efectivă şi afectivă a telespectatorului 

Un alt aspect important al tacticii abordate vizează emoţia, care are ca scop implicarea efectivă şi afectivă a telespectatorului. „Încă ceva important. Emoţia este foarte proaspătă. Până la urmă, într-un mare procent noi votăm emoţional. Emoţia fiind foarte proaspătă ne implică foarte mult şi ne determină să acţionăm. Mai ales dacă avem de-a face şi cu o poveste de viaţă în spate concurentului amplifică dorinţa de implicare a telespectatorului. Chiar dacă el e indecis sau nu vrea să se implice. Mai mult, fiind instigat emoţional telespectatorul are dorinţa de a participa şi de a face ca acea persoană să câştige“, spune Keren Rosner. 

În finalul explicaţiilor ei, Rosner spune că tactica ultimul concurent nu este un corectă şi favorizează numai pe aceia dintre concurenţi care au fost evidenţiaţi şi în trecut. „Nu ştiu cât e de corectă această tactică. Poate doar dacă alegerea şi ordinea sunt puse pe seama unui program pe calculator. Adică să fie o alegere neutră. Dar când nu se întâmplă aşa e clar că e vorba de o strategie. Nu doar pentru a rămâne în memoria privitorului, dar şi pentru a evidenţia faptul că sunt favoriţi. Probabil este o obişnuinţă, o comunicare tacită, non-verbală, adică pe cine preferă juriul. Publicul s-a obişnuit în acest fel, încetul cu încetul, adică ultima prestaţie să fie considerată favorită, poate, în ochii realizatorilor, a juriului, a celor care arbitrează cumva, a celor care observă imediat“, mai zice ea. 

Talent-show, nu concurs de admitere la Conservator 

Pe de altă parte, analistul media Iulian Comănescu nu crede în teoria conspiraţiei şi vine cu o serie de explicaţii pentru a demonta posibilele suspiciuni. „La un format gen «Got Talent», speculaţiile despre promovarea unor concurenţi în detrimentul altora sunt inevitabile, pentru simplul fapt că nici «Românii au talent», nici «Vocea» şi nici «X-Factor» nu sunt concursuri de admitere la Conservator sau alte genuri de selecţie riguroasă a valorii. Sunt talent show-uri, or dacă ne gândim la denumirea engleză a genului, «talent» e atributul şi «show» determinatul. Or dacă sunt show-uri, e normal să conteze în primul rând trama, narativul, tensiunea şi catharsisul, şi nu o scară abstractă a valorii artistice. «Românii au talent» e oricum un format eclectic, în care contorsioniştii se bat cu soprane şi cu dansatoare din buric, nu văd cum ai putea stabili ierarhii stricte între circ şi operă, lipitori de linguri pe piept şi bătători în gamelan“, arată analistul media. „Toate acestea nu sunt un secret sau sunt doar un secret doar între noi şi cititorul «Adevărul» interesat de analize de media. Chiar şi un ziar cu public masiv, ca al dumneavoastră, are inevitabil cititori mai puţini şi mai selecţi decât punctele de audienţă pe care le atinge o televiziune comercială, la care se uită milioane de oameni, mai puţin interesaţi de criterii valorice şi ierarhii imuabile“, arată tot el. 

De ce juriul e câştigătorul acestei ediţii „Românii au talent“ 

În final, Comănescu expune de ce show-urile mari se rezumă la anumite tactici menită să ridice suspiciuni, subliniind necesitatea diversităţii şi a prezenţei unui juriu menit să facă show. „Şi, oricum, chiar dacă televiziunea s-ar supune în show-urile de audienţă rigorilor unui turneu de tenis de grand slam, tot ar fi bine, fiindcă am presupune un juriu cu o competenţă absolută, pe care Butonul de aur l-ar scuti de plictiseli, pentru a crea o listă superscurtă de genii din care să poţi dezbate uşor câştigătorul. Dacă există cineva care îşi doreşte satisfacţii estetice supreme şi confirmări axiologice de la un format ca Românii au talent, eu îl sau o invit să îşi imagineze o emisie de 12 minute cu trei finalişti, dintre care va rezulta următoarea Loredana sau următorul Artan. Dar pun pariu că şi acel cineva s-a uitat cu interes la etapele preliminare, ca noi ceilalţi, care vrem să râdem cu Călinescu, de Andra, la Mihaela Rădulescu, cu beneficiul de a ne odihni puţin atunci când camera se opreşte pe Andi Moisescu. Ţineţi cont că toţi aceşti oameni se puteau asmuţi pe concurenţi, când de fapt au avut de împărţit, atâta cât au avut, unii cu alţii. Călinescu nu vrea, Andra nu are cu ce, Rădulescu are cu ce dar n-are cu cine, iar Moisescu n-are nici cu cine, nici cu ce să supere cu adevărat concurenţii şi telespectatorii. Eu ştiu câştigătorul din ediţia asta de la Românii au talent: juriul, care va ajunge în Rai. În primul rând Andra, într-unul prin care umblă găinile, dar Moisescu va juca leapşa cu îngeri nevaccinaţi. Rădulescu va face salturi inverse, de jos în sus, ca Bulă în bancul cu buteliile, cu paraşuta, iar Călinescu şi-a făcut deja unul mai mic, dar mai frumos pe Pământ“, încheie analistul media. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: