INTERVIU Cristian Hrubaru, noul prezentator al „Cronicii Cârcotaşilor“: „Toată viaţa am fost cârcotaş şi acum am ocazia să fiu la cel mai înalt nivel“

Cristian Hrubaru (43 de ani) va prezenta, alături de Ioana Petric, noul sezon al „Cronicii Cârcotaşilor“, care va debuta pe micile ecrane în martie. Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“, rockerul a explicat pe îndelete de ce România este o ţară de cârcotaşi şi a povestit cum ceea ce părea a fi o glumă făcută de Şerban Huidu s-a transformat în responsabilitatea de a sta la pupitrul celei mai longevive emisiuni de divertisment din România.

„E ca şi cum asculţi o viaţă întreagă AC/DC şi la un moment dat eşti sunat şi ţi se spune: «A plecat Brian Johnson, solistul vocal, nu vrei să cânţi cu noi?». Cam aşa s-a întâmplat şi cu «Cronica»“, explică rockerul Hrubaru. După ce Alex Bogdan, prezentatorul sezonului precedent al „Cronicii Cârcotaşilor“, a decis să se retragă pentru a-şi dedica timpul proiectelor din domeniul teatral, Cristian Hrubaru are misiunea de a fi vocea celor 22 de milioane de cârcotaşi din România. „Cronica nu înseamnă nici Huidu, nici Găinuşă, nici Hrubaru, nici Ioana, înseamnă că suntem o ţară de cârcotaşi“, a declarat rockerul, care în deceniul petrecut în echipa emisiunii spune că a făcut de toate, ba a fost şi şofer uneori. Entuziasmul totuşi îi este umbrit de un mare duşman: prompterul. Pentru că Hrubaru, mai întâi de toate, este om de radio, obişnuit să vorbească liber. Dar speră să îi iasă. 

Rockerul Hrubaru, noua voce a „Cronicii Cârcotaşilor“

„Adevărul“: Ce caută Hrubaru la pupitrul „Cronicii“?

Cristian Hrubaru: La „Cronică“ nu am fost două lucruri – prezentator şi bebeluşă – în rest le-am făcut pe toate, interviuri, materiale sociale, voiceover, am fost cameraman şi şofer, dacă era nevoie. S-ar putea să comenteze unii că nu e cea mai bună alegere. Foarte bine! Să comenteze! Să critice. Să cârcotească. Până la urmă, despre asta e vorba. Cu toţii suntem cârcotaşi, deci ar fi absurd să ne supărăm când alţii se pun pe cârcotit. Nu o să mă vedeti în prea multe scenete. Nu o să mă transform în personaje celebre, imitându-le perfect vocea. Nu sunt actor, dar sunt cârcotaş. Toată viaţa am fost cârcotaş şi acum am onoarea să fiu cârcotaş la cel mai înalt nivel, de la pupitrul „Cronicii“.

Vor exista noutăţi? Te vei ocupa în continuare de rubrica „Hrubaru“?

Vor fi nişte surprize, dar nu vreau să dau din casă. Cert este că percepţia generală şi ideea pe care noi o transmitem este că emisiunea „Cronica Cârcotaşilor“ nu înseamnă nici Huidu, nici Găinuşă, nici Hrubaru, nici Ioana, înseamnă că suntem o ţară de cârcotaşi, înseamnă că suntem 22 de milioane de cârcotaşi, din care doar doi sunt la măsuţă. Lucrurile se vor schimba şi vom fi mult mai aproape de oameni. Vom trata ca de obicei toate problemele serioase din România cu foarte mult umor. Vrem ca toată suflarea românească să fie implicată, trebuie să le dăm tuturor posibilitatea să se exprime prin intermediul nostru. Toată România va fi implicată. Nu cu multă vreme în urmă, eram la piaţă, mai cumpăram şi eu una, alta, şi aud o vânzătoare cum comite un dezacord. Imediat, din spatele meu aud o altă voce: „Taci, că te dă la Cronică!“. Iată de ce spun că toată România este o ţară de cârcotaşi.

Emisiunea „Cronica Cârcotaşilor“ nu înseamnă nici Huidu, nici Găinuşă, nici Hrubaru, nici Ioana, înseamnă că suntem o ţară de cârcotaşi, înseamnă că suntem 22 de milioane de cârcotaşi, din care doar doi sunt la măsuţă   Cristian Hrubaru, realizator radio şi TV

Cu cârcotaşa Ioana cum te înţelegi?

Ioana este un copil foarte capabil, este una din surprizele plăcute. Orice adolescentă şi-ar fi dorit să facă parte din echipa „Cronicii“ şi mai ales, dacă ştie să danseze, să fie Bebeluşă. Pentru că este un lucru respectabil, nu se poate confunda cu alte specimene de fete tinere şi frumoase care îşi vând imaginea şi trupul, nu e cazul. Vorbim de o puştoaică absolventă de facultate, cu master, o puştoaică foarte isteaţă, cu un simţ al umorului extraordinar, cum rar întâlneşti în ziua de azi. Eu cred că o să facem echipă bună. 

Aţi început „antrenamentele“ pentru noul sezon?

Am început cumva să mai repetăm. Am chemat-o pe Ioana la mine acasă, dar nicidecum să repetăm, ci cu un alt scop. Eu voiam să stăm de vorbă, în atâţia ani de când lucrăm împreună nu am avut niciodată timp să interacţionăm. Culmea, am citit o dată textul şi am zis să mergem în bucătărie să fumăm o ţigară şi am stat acolo patru ore, am discutat despre tot felul de chestii personale. I-am dat voie să intre în viaţa mea, să mă cunoască pe mine, pe soţia şi pe fiica mea, am vorbit despre începuturile mele în radio, în „Cronică“, despre problemele şi bucuriile pe care le-am avut şi în felul acesta am iscat un dialog şi am reuşit să ne cunoaştem. La mine în bucătărie. Am descoperit un om extraordinar, o tipă foarte mişto, cu care cred cu tărie că o să am o chimie extraordinară.

Hrubaru: „Sunt foarte onorat, nu m-am aşteptat“

Cum a venit propunerea de a prezenta „Cronica Cârcotaşilor“?

A venit mult mai târziu decât m-am aşteptat, în sensul că lucrez la „Cronică“ de zece ani. În vacanţa de iarnă am primit un mesaj de la Şerban (Şerban Huidu, producătorul emisiunii – n.red.). „Roackere, când venim amândoi în ţară trebuie să vorbim.“ Îmi imaginam că punem ţara la cale, că pregătim materiale pentru noul sezon, avem obiceiul să mai schimbăm lucruri în fiecare sezon. Trebuie să precizez că eu cu Şerban de-a lungul vremii ne-am făcut foarte multe farse. Şerban a fost primul om care m-a anunţat că va exista Rock FM. M-a sunat şi mi-a zis: „Fii atent că se face un post de rock.“ Eu l-am înjurat şi i-am închis telefonul, după care m-a sunat din nou şi a zis că îmi sparge capul dacă îi mai închid telefonul. (Râde) O situaţie similară a fost şi acum. El mi-a zis că vrea să mă pună la măsuţă şi eu nu l-am crezut. Mi-a zis: „Vreau să te pun la măsuţă pentru că eşti om de radio, ştii despre ce vorbeşti şi cred că eşti cel mai potrivit în momentul de faţă.“ A fost un lucru şocant pentru mine, dar am privit propunerea ca pe o oportunitate. „Cronica“ e un proiect de suflet, eu în urmă cu zece ani am venit din postura de fan. E ca şi cum asculţi o viaţă întreagă AC/DC şi la un moment dat eşti sunat şi ţi se spune: „A plecat Brian Johnson, solistul vocal, nu vrei să cânţi cu noi?“. Cam aşa s-a întâmplat şi cu „Cronica“. Eu am rămas şocat, el (Şerban Huidu – n.red.) m-a asigurat de o mie de ori că nu glumeşte. E o responsabilitate foarte mare, eu ştiu că cine s-a perindat pe la măsuţă a avut o mare responsabilitate, pentru că telespectatorul când deschide miercuri seară televizorul pe „Cronică“ îi vede mai întâi pe cei doi prezentatori, după care încep celelalte rotiţe să se învârtă şi să facă angrenajul să funcţioneze. Într-un final, am fost de acord să încercăm. Nu ascund faptul că sunt puţin morcovit.

De ce?

Prompterul e marea mea problemă, trebuie să am atenţie distributivă. Eu nu am citit niciodată de pe prompter, eu sunt om de radio, fac radio de mai bine de 20 de ani, şi eu nu citesc, vorbesc liber. 

Dar până la urmă nu e ca şi cum ai lansa o rachetă în spaţiu, e un prompter, o să învăţ. Sper să-mi iasă. 

Dimineaţa când mă uit în oglindă îmi doresc să nu-mi fie ruşine   Cristian Hrubaru, realizator radio şi TV

Spuneai că propunerea a venit mai târziu decât te aşteptai.

După ce a plecat Mişu (Mihai Găinuşă – n.red.), Şerban a dat şanse egale tuturor, toţi au dat probă, eu, Oana Paraschiv, Puştiu', toţi cei care apar pe sticlă. În momentul acela, Şerban a considerat că Ioana şi Alex (Ioana Petric şi Alex Bogdan, vechea formulă de la pupitru – n.red.) fac perechea potrivită, dar lucrurile s-au schimbat. Eu sunt foarte onorat, nu m-am aşteptat. Eu am venit, în urmă cu zece ani, ca reporter şi mi-am propus să mă implic cu tot sufletul în acest proiect, dar îmi ştiam pătrăţica, nu mă vedeam atât de departe. În plus, eu pe vremea aceea vedeam echipa asta indestructibilă.

Când Mihai Găinuşă a renunţat la „Cronică“ şi a început un alt proiect, „Cusurgiii“, ţi-a propus să-l urmezi?

Eu mi-am făcut o promisiune mie. Pe mine Şerban m-a adus aici, eu nu am văzut venind episodul acela niciodată, dar am ştiut dintotdeauna că voi merge cu Şerban până la capăt, nici nu se punea problema ca eu să aleg. Lui Şerban îi datorez venirea mea în „Cronică“, lui îi datorez faptul că oamenii îmi zâmbesc pe stradă, că fac poze cu mine, că dau autografe, că mă ştie toată lumea. Eu sunt un om statornic, nu-mi place să mă plimb, am mai primit oferte de la radio, dar am stat la Magic FM până când s-a deschis Rock FM, mă ataşez mult de colegii mei, de oameni, de locuri, iar dimineaţa când mă uit în oglindă îmi doresc să nu-mi fie ruşine. Între mine şi Şerban este o relaţie de amiciţie, aşa cum este şi firesc să se întâmple după zece ani de colaborare. Eu am senzaţia că ne respectăm reciproc şi ne permitem multe, noi suntem veteranii, cei mai bătrâni. 

Cristian Hrubaru, „angajat“ de Gabriela Vrânceanu-Firea

Anul acesta vei sărbători un deceniu de când faci parte din echipa „Cronicii“. Cum a început totul?

Eu cu Şerban, Mişu, Dezbrăcatu' lucram în acelaşi trust. Ei lucrau la Kiss FM, eu lucram la Magic FM. Mi-aduc aminte că într-o seară de sâmbătă se lansa Kiss FM Focşani, oraşul de unde sunt eu. Pe vremea aceea, în weekend mergeam acasă şi mai câştigam un ban cinstit, eram MC într-un club. Le-am recomandat ca acea lansare să fie făcută în respectivul club. Evident că am vrut să-l impresionez pe Şerban şi am făcut un program mai special, avându-i pe ei în prim-plan, era toată echipa, inclusiv Mişu Găinuşă, Gabi Jugaru, Mistreţu'. Şi la un moment dat, m-a chemat Şerban la masă la ei. Mi s-au înmuiat picioarele. „Ia zi mă roackere, în afară de Magic FM, ce mai faci în Bucureşti?“ „Dorm toată ziua, mă mai duc la un concert, mă mai întâlnesc cu sataniştii mei, dar mare lucru nu fac, aştept să se facă weekend şi să vin acasă, la familia mea, la fiica mea.“ „Ai vrea să lucrezi la Cronică?“ „Pe bune, îţi arde de glumă?“ „Nu, serios, am un loc.“ Mi-a explicat despre ce e vorba, că şi în varianta italiană a emisiunii există Bebeluşe, există un Dezbrăcatu', dar nu există un Valerio Staffelli, cel care duce cadouri vedetelor după ce sunt taxate în emisiune. După discuţia din club, Şerban m-a chemat la el acasă, să-mi explice ce trebuie să fac. „Dacă îţi iese, rămâi, dacă nu, îmi pare bine, măcar am încercat“, mi-a zis.

Şi care a fost proba?

Mi-amintesc că primul material era cu Gabi Vrânceanu-Firea, materialul a intrat pe 16 martie 2005. Eram atât de morcovit, îmi tremura mâna, cameramanul meu era nimeni altul decât Vlad Huidu, fratele lui Şerban. El mi-a explicat cum să fac, că trebuie să fiu mai incisiv. Atunci când a ieşit femeia din Antenă, am sărit pe ea. Eu nu eram obişnuit să văd aşa de aproape vedetele, eram un băiat simplu din Focşani, venit de doi ani în Bucureşti, eram pe sistemul casă-radio-casă, fără prea mulţi prieteni. Când m-am întâlnit cu Gabi, ea era ditai ştirista, foarte pe val în perioada respectivă, eu aveam nişte emoţii de nu mai ştiam de mine. Îi spuneam întrebarea la microfon şi uitam să-i dau şi ei microfonul, lucru pe care îl fac şi în ziua de azi, dar asta pentru că sunt eu uituc, dar acum s-au obişnuit băieţii şi mi-au dat lavalieră. 

Şi a ieşit materialul?

Şerban era plecat din ţară, urma să se întoarcă în noaptea aia, iar eu trebuia să fac materialul cu Vlad. La 1:00 noaptea Vlad trebuia să-l ia de la aeroport, iar eu şi toată familia mea aşteptam răspunsul. Noaptea am stat la telefon cu Vlad: „A aterizat?“, „Nu a aterizat, la şi-un sfert“. La fără un sfert, l-am sunat iar: „A aterizat?“, „Nu, nu ţi-am zis că la şi un sfert.“ Pe la 2:00 mă sună Vlad: „Da, mă, tâmpitule, de astăzi eşti la Cronică. I-a plăcut mult lui Şerban, a zis că eşti incisiv, că eşti tupeist, ai vorbele la tine, când vii la Bucureşti trebuie să vă întâlniţi.“ Credeţi că am mai dormit în noaptea aia? Nu-mi venea să cred. Iris, fetiţa mea, abia aştepta să meargă la şcoală să le spună colegilor, a devenit VIP-ul şcolii a doua zi. „Tata lu' Iris e la Cronica Cârcotaşilor.“ A fost un moment foarte special din viaţa mea, pe care nu o să-l uit niciodată. Nu mă gândeam că vor trece zece ani. Eu ziceam la început să dea Dumnezeu un sezon să mă ţină Huidu, să trec acolo în CV-ul meu personal, în mintea mea că am făcut parte din proiectul ăsta, am apărut şi eu la „Cronică“ şi nu ca o vedetă care a gafat, ci pur şi simplu făcând parte din echipă. A fost imensă bucuria şi după a început demenţa. 

Care au fost cele mai urâte reacţii de care ai avut parte prezentând rubrica „Hrubaru“?

La început a fost mai greu pentru că nu mă cunoştea lumea, aveam părul lung, îl purtam desfăcut. Au fost reacţii nasoale, la bătaie nu s-a ajuns, poate şi din cauza faptului că eu am 1,86 cm şi oamenii la care am fost fac parte din lumea vedetelor. Acum câţiva ani, cu Meleşcanu, făcuse o trăsnaie cu calaculatorul şi i-am dus Ghidul Micului Utilizator de PC şi am făcut şi câteva glumiţe. Pe de altă parte, e normal, omul e bătrân, nu ştie, era firesc să nu se priceapă, dar el s-a supărat foarte tare: „Nu e adevărat, nu am greşit, era defect“. Bâlbuţă (Lucian Mândruţă – n.red.) s-a supărat într-una din dăţi. Alessandra Stoicescu s-a speriat de mine. La Teo Trandafir a fost cumplit, s-a trezit cu mine în curte, problema ei nu a fost că am făcut-o de râs, ci că era îmbrăcată sport, nemachiată, l-a sunat pe Şerban, a început să plângă: „De ce l-ai trimis pe tâmpitul ăsta la mine?“. Dar am rămas prieten cu Teo de atunci, pe care o respect şi am respectat-o dintotdeauna, dar atunci am speriat-o, trebuia să-mi fac materialul, îmi pare rău. 

Cum reuşeşti să îţi împărţiţi timpul între „Cronică“ şi Rock FM?

Rock FM este un alt vis împlinit. În momentul în care m-am apucat de radio, în '93, atunci radio se făcea pe genunchi, din inimă, veneai cu casete de acasă, ulterior au apărut CD-urile. Acum a devenit totul matematică, totul este calculat, orice intră pe post mai întâi este testat. Încă de pe vremea aia îmi imaginam ce ar fi dacă cineva s-ar gândi să facă un post de radio unde să se difuzeze doar rock şi eu să fiu prezentator. Ce ar fi dacă... Mi se părea practic imposbil pentru că ştim cu toţii că orice post de radio este o afacere şi la sfârşit de an, când tragi dungă, patronul vrea un profit, nu-i pasă că mie îmi place rockul sau ţie îţi place muzica populară vietnameză, trebuie să pui ce la place ascultătorilor. Rock FM este un vis devenit realitate. Sunt două persoane care au fost preocupate de apariţia acestui post, Florin Ciobâcă, actualul manager Kiss FM, Magic FM şi Rock FM, căruia vreau să-i mulţumesc, şi Şerban Huidu, care a pus şi el umărul la treabă şi mi-a dat o mână mare de ajutor atunci când am pornit la drum, a fost omul cu care mă sfătuiam. Astăzi, suntem pe locul patru-cinci în Bucureşti, un radio de nişă care se bate cu ZU şi Radio 21. E simplu, emisiunea de la radio e de la 10:00-14:00, marţea când se filmează „Cronica“ o să fiu acolo, sunt două lucruri distincte, fabuloase, pe care le pot face fără să afectez vreunul dintre ele, mi-am găsit mereu timp să-mi fac treaba. 

Metalhead te-a premiat pentru rock-ul difuzat în 2014. Ce a însemnat acest premiu?

Am primit un premiu pentru programul meu de luni până vineri, „Rockaholic“, de la revista „Metalhead“, o revistă foarte respectată în comunitatea rock din România. Cu atât mai mult am fost onorat, întrucât au fost şi alte nume foarte mari şi personalităţi din domeniu care de-a lungul vremii au avut ceva de spus. Lenţi Chiriac, de exemplu, care este puţin mai mare decât mine şi pe care, când apărea la TVR 1 în emisiunea „Întâlnire de la miezul nopţii“, îl priveam ca pe Sfântul Petru. Pentru mine a fost o onoare şi o recunoaştere, pentru că eu muncesc, chiar îmi dau interesul. 

Dacă nu ar mai fi Cronica, ce ţi-ar plăcea să faci în materie de televiziune?

Sincer, dacă nu ar mai fi „Cronica“, nu mă văd într-un alt program. 

Un late-night show, poate.

Nu, mulţumesc. Nu m-am gândit la asta, dar dacă totuşi ar fi să aleg ceva în televiziune, ar fi legat de muzica rock, o emisiune despre rock. 

Crezi că ar prinde un astfel de format?

Lumea ascultă rock, aşa că nu trebuie să ne mai grăbim să le punem etichete românilor, că sunt manelişti, că sunt piţipoance. Sunt, dar fiecare ţară are exemplarele ei. În ansamblu eu cred că românii sunt un popor destupat la minte, isteţ. „Bohemian Rhapsody“, de la Queen, se va asculta cu aceeaşi plăcere şi peste cinci ani, „Aş da zile de la mine“, cine mai ştie de piesa asta? Românul are gusturi bune, nu neapărat în ceea ce priveşte muzica rock. André Rieu are al şaselea concert în România, bineînţeles că merg mulţi din capriciu, pentru că şi la Roger Waters am văzut oameni care nu aveau ce să caute acolo, dar mulţi au venit să dea bine în poze, mai ales vedetele. 

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.