Greşeli gramaticale la TV. De la „eşece“ vestimentare la „tardiv de târziu“

Greşeli gramaticale la TV. De la „eşece“ vestimentare la „tardiv de târziu“

Greşelile din emisiunile TV au fost sancţionate de colegi FOTO Arhivă

Greşeli gramaticale la TV. De la „eşece“ vestimentare la „tardiv de târziu“, prezentatorii TV, dar şi vedetele ne-au amuzat nu de puţine ori cu perlele pe care le-au scos în direct. Greşelile lor au fost sancţionate săptămânal în emisiunile de divertisment.

Ştiri pe aceeaşi temă

Maria Coman, la Antena 3, a spus în cadrul unui jurnal de ştiri: „Romii se declară români la recensământ, ceea ce l-a supărat pe liderul lor Florin Cioabă. Numărul romilor din România variază între 1,5 şi 3 milioane le LEI.
 
Greşeala continuă, Csmin Blaga, corespondentul televizunii, urma să ne spună mai multe despre acest lucru. Numai că iată ce subiect abordează: „Rezerva de gaze ar putea creşte după ce companiile care au concesionate perimetrele de exploataţie în Marea Neagră vor începe lucrările“.
 

Greşeli gramaticale la TV. „Eşecele“ vestimentare

Inspirat probabil din „succesele“ Elenei Băsescu, Mădălin Ionescu a întrebat-o la un moment dat pe Andreea Ţonciu câte „eşece“ vestimentare a avut.
 
Un reporter de la TVR, în timpul unei transmisiuni din Gara de Nord, a anunţat telespectatorii că oamenii străzii „vor reveni din nou pe stradă“. Un alt angajat al postului B 1 a anunţat telespectatorii la un moment dat: „Cei de la USL stau şi se ciondrănesc“.
 
Gabriela Cristea a făcut un pleonasm în emisiunea Wow Biz în care vorbea despre fostul ei soţ şi despre o petrecere la care fuseseră invitaţi amândoi. „E tardiv de târziu, a spus ea la un moment dat.
 
Melania Medeleanu de la Prima Tv prezintă o ştire despre un concurs de alergat. Iată cum ne anunţă ea ceea ce se întâmplă pe pista de alergare: „La start au fost aliniaţi de la copii de cinci ani şi şase ani până la tineri la a treia tinereţe“.
 

Greşeli gramaticale la TV: Burtierele, bată-le vina!

Alte greşeli apar pe burtiere. La Digi 24 aflăm că un jaf a fost făcut în 40 de „scunde“. Cei de la Pro TV au pocit numele grupării de fotbal Chelsea scriind „Chellesea“.
 
În anul 2012, Consiliul Naţional al Audiovizualului, condus de Răsvan Popescu, a dat publicităţii un raport de monitorizare a greşelilor de limba română în audiovizual întocmit de Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române.
 
Monitorizarea a cuprins 12 televiziuni (TVR 1, TVR 2, Antena 1, Antena 3, Pro TV, Prima TV, B1 TV, Realitatea TV, România TV, OTV, Kanal D şi Digi 24) şi două posturi de radio (Radio România Actualităţi şi Europa FM), alese în funcţie de audienţă, de acoperirea naţională, de ponderea emisiunilor informative şi de dezbatere şi de asumarea unui rol cultural şi educativ. Pentru prima dată, posturilor de radio li s-a alocat un număr de ore de monitorizare egal cu cel al posturilor TV.
 
Potrivit sursei citate, Institutul Naţional de Lingvistică a efectuat, la fel ca în etapele anterioare, 300 de ore de monitorizare, urmărindu-se în primul rând transmisiunile de la orele de vârf, în special emisiunile de ştiri şi dezbateri. Au fost monitorizate sub aspect lingvistic doar intervenţiile verbale şi mesajele scrise (titrări, craw-luri) pentru care îşi asumă responsabilitatea redactorii şi colaboratorii posturilor respective, nu şi intervenţiile aparţinând invitaţilor în studio. De asemenea, a fost monitorizată şi calitatea limbajului folosit în mesajele publicitare.
 
Astfel, potrivit monitorizării, în luna octombrie, cele mai multe greşeli de folosire a limbii române s-au înregistrat la OTV (55 de greşeli) şi Realitatea TV (43). Clasamentul lunii octombrie este continuat de: România TV (37), Kanal D (37), Antena 1 (35), Pro TV (34), Digi 24 (32), B1 TV (30), Prima TV (29), Antena 3 (27), TVR 2 (22) şi TVR 1 (16), a scris Mediafax.
 
Pe de altă parte, în luna octombrie, la postul Radio România Actualităţi au fost constatate 19 greşeli, iar la Europa FM - 16.
Conform monitorizării, în luna octombrie, greşelile de grafie, punctuaţie şi pronunţare au continuat să fie prezente la posturile de televiziune. În textele scrise pe ecran continuă să apară numeroase neglijenţe de tehnoredactare, între care lipsa semnelor diacritice continuă să aibă o pondere foarte mare. De exemplu, "Domna asistenta", "Pe dealtă parte", "azi nopate".
 

Greşeli gramaticale la TV. Litera „i“ dă mari bătăi de cap

În această etapă de monitorizare au reapărut greşelile grave, elementare, de grafie, slab reprezentate în etapele precedente. Cele mai multe privesc scrierea cu "i", "ii", "iii" - "prin diverse ceremoni" (corect: "ceremonii"); "Românii s-au bătut cu portocalii" (corect: "portocaliii"); "de a le înveselii sufletele" (corect: "înveseli").
 
Folosirea cratimei pune, în continuare, destul de multe probleme. Cele mai multe greşeli privesc scrierea substantivelor compuse cu "şef" şi cu "prim": "comisar şef" (corect: "comisar(ul)-şef"); "redactor şef" (corect: "redactor-şef"); "Victor Ponta, Prim Ministru" şi "răspunsurile primului ministru" (corect: "prim-ministru" - cu litere mici la iniţială şi cu flexiune numai pe cel de-al doilea component); "prim viceprim-ministru al Libiei" (corect: "prim-viceprim-ministru").
 
Pe de altă parte, de multe ori, adverbele compuse sunt scrise fără cratimă: "ieri noapte" (corect: "ieri-noapte"); "de azi până mâine dimineaţă" (corect: "mâine-dimineaţă"). Şi substantivul compus "bun-simţ" a apărut scris fără cratimă. Într-un singur caz, ar fi trebuit folosită cratima pentru a lega articolul hotărât, deoarece substantivul are o formă grafică nespecifică limbii române: "de la sprayul paralizant" (corect: "spray-ul").
 

Greşeli gramaticale la TV. Cratimă folosită greşit

În destul de multe situaţii, cratima este folosită greşit pentru a lega prefixe şi prefixoide de cuvântul-bază sau pentru a lega articolul hotărât ori desinenţele de plural de cuvântul-bază: "o situaţie anti-americană" (corect: "antiamericană"); "neo-nazist" (corect: "neonazist"); "se montează un mini-tanc" (corect: "minitanc"); "unul dintre pro-decanii" (corect: "prodecanii"); "weekend-ul" (corect: "weekendul"). Totodată, unele cuvinte au fost scrise greşit: "grapefruit" (corect: "grepfrut" sau "grep"); "în fiecare week-end" (corect: "weekend").
 
Totodată, au fost înregistrate numeroase pronunţări greşite ale unor cuvinte uzuale, vechi sau neologice sau ale unor nume proprii străine: "a acestui octombrie văratec şi şturlubatec" (corect: "văratic", "şturlubatic"); "vor să se-ntreacă cu ceilanţi oameni" (corect: "ceilalţi"); "un şfanţ" (corect: "sfanţ").
 
Potrivit raportului de monitorizare, în octombrie au fost înregistrate şi numeroase greşeli de gramatică. Astfel, formele hibride de indicativ imperfect "vroiam", "vroia", "vroiau" etc., în locul celor corecte, fără -r- în radical - "voiam", "voia", "voiau" etc. -, persistă la multe dintre posturile monitorizate. La unele posturi se mai foloseşte forma greşită de conjunctiv "să aibe", în locul celei corecte, "să aibă".
Totodată, verbul "a merita" este folosit greşit în limba actuală, ca verb reflexiv: "e un drum lung până la Iaşi. Se merită?" (corect: "merită").
 
Sunt înregistrate şi în această etapă de monitorizare oscilaţii în folosirea desinenţelor de feminin singular, genitiv-dativ, "-e" şi "-i": "ale medicinii plantelor" (corect: "medicinei"); "în jurul amiezei"(corect: "amiezii"), dar şi oscilaţii între desinenţele de neutru plural "-e" şi "-uri": "foietajurile" (corect: "foitajele").
 

Greşeli gramaticale la TV. Maxim în loc de maximum

Foarte răspândită încă este şi înlocuirea formelor adverbiale "maximum" şi "minimum" cu cele ale adjectivelor corespondente, "maxim" şi "minim": "costă maxim"; "cu minim două luni".
 
Pe de altă parte, au fost constatate contexte cu dezacord al verbului-predicat sau al numelui predicativ. Ele sunt destul de diverse, la fel ca şi cauzele producerii dezacordului. De exemplu, "ce-a mai spus Matilda Pascal Cojocăriţa, Rică Răducanu" (corect: "ce-au mai spus Matilda Pascal Cojocăriţa, Rică Răducanu"); "Greul îl va duce Videanu şi Blaga în continuare" (corect: "Greul îl vor duce").
 
Şi în această etapă de monitorizare au fost înregistrate destul de frecvent dezacordul mărcii de genitiv "al", care trebuie să preia informaţia de gen şi număr a antecedentului. De obicei, dezacordul se produce din cauza atracţiei altui termen din context: "care sunt modalităţile de achiziţionare ale unui apartament?" (corect: "care sunt modalităţile de achiziţionare a unui apartament?").
 
Ca şi în etapele precedente, au fost întâlnite frecvent dezacordul în gen al unor numerale compuse cu valoare adjectivală: "optzeci şi unu de persoane" (corect: "optzeci şi una de persoane").
 
Totodată, şi în această etapă de monitorizare greşelile de utilizare a prepoziţiei au fost foarte frecvente. De exemplu: "Şi ce mai puneţi, ca şi condiment?" (corect: "şi ce condiment mai puneţi?"); "sunteţi, ca şi companie" (corect: "sunteţi, în calitate de companie").
 
Pe de altă parte, şi spoturile publicitare difuzate pe posturile de televiziune, în octombrie, conţin greşeli de folosire a limbii române (morfologie, pronunţare, sintaxă, grafie). De exemplu: "în valoare de minim 500 de lei" (corect: "în valoare de minimum 500 de lei"); "este înregistrat în doisprezece ţări" (corect: "este înregistrat în douăsprezece ţări"); "efectele dermatitei sau a pielii uscate" (corect: "efectele dermatitei sau ale pielii uscate").

Vă mai recomandăm:

Greşeli gramaticale frecvente în limba română. Topul greşelilor gramaticale făcute de români

INTERVIU Partea a II-a. Valentin Guţu, autorul volumului „Dicţionar al greşelilor de limbă“. Bilingvismul şi lupta cu greşelile gramaticale

INTERVIU Partea a II-a. Valentin Guţu, autorul volumului „Dicţionar al greşelilor de limbă“. Bilingvismul şi lupta cu greşelile gramaticale

 


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările