„Ferma Vedetelor“, divertisment cu iz de experiment: „Astfel de producţii fără ambiţii sunt un simptom negativ“

„Ferma Vedetelor“. Cu şi mai mult accent pe partea de divertisment, Pro TV a preluat un format internaţional pe care l-a combinat cu accente locale în care vedete din România sunt puse în faţa unor situaţii dificile în cursa pentru 50.000 de euro.

12 vedete, condiţii ca acum 100 de ani, provocări zilnice, sarcini de îndeplinit şi lipsa electricităţii, telefoanelor mobile, mâncării şi internetului. Aşa se prezenta la început „Ferma Vedetelor“, emisiune în care celebrităţile înfruntau un nou stil de viaţă, timp de trei luni de zile. În apropiere de finala emisiunii de la Pro TV, „Adevărul“ propune o analiză care pune în lumină elementele de la baza „Fermei Vedetelor“.

„Ferma Vedetelor“. Cele mai ieftine reţete: show-uri cu starlete

Analistul media Iulian Comănescu este de părere că emisiunea „Ferma Vedetelor“ nu poate să fie încadrată în categoria show-urilor de duzină din grila Pro TV, ci, mai degrabă, poate să fie considerată noul gen de emisiuni abordate de staţie în era reducerii costurilor prin care trece. „Pro TV pare a fi mai interesat, în mandatul Cesnavicius (n.r. - Aleksandras Cesnavicius, Directorul General al postului Pro TV), de formate mai ieftine, verificate internaţional, cu production values (n.r. - valori de producţie) mai mici. Presupun că această repliere e justificată de costurile mai mici. E oarecum simptomul unei politici de programe conservatoare, fiindcă Pro TV a renunţat la idei locale, sclipitoare dar cu un grad de risc, gen «Serviciul Român de Comedie», în favoarea unor producţii verificate internaţional, fără prea multe pretenţii de glamour“, este de părere Iulian Comănescu.

În ceea ce priveşte reţeta acestui show, analistul spune că Pro TV a luat un format internaţional fără vedete, „The Farm“, „şi i-a adăugat ingrediente dintr-un format local foarte interesant, «Miss fata de la ţar㻓. „Accentul s-a mutat dinspre dramatism şi lupta cu adversităţi/condiţii grele spre o coregrafie cu nişte vedete nu ştiu cât de... vedete“, completează el. În ceea ce priveşte vedetele participante, Comănescu arată că distribuţia aleasă de Pro TV este din categoria starlete, Dan Helciug fiind probabil singura vedetă în adevăratul sens al cuvântului.

Celebrităţile care au participat la „Ferma Vedetelor“ FOTO Pro TV

„Ferma Vedetelor“. De la idol la clovn

Psihologul Keren Rosner crede că vedetele aduse de Pro TV în această emisiune au menirea de a se pune în situaţii care contravin imaginii formate. „Folosesc vedete care au un nume, care atrag atenţia şi care sunt selectate la rândul lor pe baza popularităţii lor, în aşa măsură încât publicul să fie cât mai atent. Să se intereseze cum reacţionează ele, cum se comportă în anumite situaţii. Astfel, publicul e interesat să vadă persoana pe care deja o cunosc, de exemplu fină, delicată, şi cum se comportă ea într-un mediu extrem, într-o situaţie primitivă. Toate comportamentele extreme şi toată imaginea unei vedete care trece de la un gen de idol la un gen de «clovn» care distrează şi este pusă în situaţii penibile, atipice pentru imaginea construită în ochii publicului, reprezintă un lucru atractiv. Iar postul se bazează pe asta ca să aibă rating“ este de părere Rosner.

Când faci televiziune pe sponci, cu pseudo-staruri şi economii, totul se lungeşte şi lumea se întoarce mai greu la episodul următor Iulian Comănescu, analist media

Odată cu lansarea show-ului, Pro TV a beneficiat de o audienţă consistentă, peste două milioane de români, treptat, numărul de telespectatorilor scăzând. Explicaţia? „Când faci televiziune pe sponci (n.r. - în cantitate mică, puţin), cu pseudo-staruri şi economii, totul se lungeşte şi lumea se întoarce mai greu la episodul următor“, este categoric Comănescu. Pe de altă parte, acelaşi analist spune că deşi nu există o estimare corectă a monitorizării publicităţii difuzare în emisiune, scopul difuzării „Fermei Vedetelor“, anume obţinerea de bani din publicitate, poate să fie atins din moment ce situaţia financiară a Pro TV din ultima vreme se îmbunătăţeşte ca urmare a atenţiei acordate de management la venituri şi cheltuieli.

Mai mult, Rosner atrage atenţia asupra faptului că Pro TV s-a concentrat pe un segment de public nevalorizat până în prezent, care se identifică cu modul de viaţă al vedetelor din fermă. „Probabil că au şi o idee pe care vor să o promoveze: viaţa la ţară şi tradiţiile. Cred că emiunea se adresează şi unei anumite tipologii de public care se identifică cu ceea ce fac ei zi de zi. Probabil au observat că acest segment de populaţie nu este vizat şi nu este valorizat. Sigur că persoanele de la ţară se uită pentru că se identifică, e zona în care ei excelează. Văd alte persoane care vin de la oraş şi care se comportă foarte comic şi nu fac faţă. Atunci, un astfel de privitor începe să fie flatat şi să se considere important“, arată pshihologa. În schimb, ea spune că emisiunea poate nu a avut succes în ochii celor „care nu au legătură cu viaţa de la ţară şi mai ales în cazul celor care nu idolatrizează astfel de vedete“.

Simptome negative: formatele imitative

Adaptată pentru piaţa locală, formatul „Ferma Vedetelor“, după cum povesteşte Iulian Comănescu, este înrudit cu formatul „Survivor“ şi mai este „rudă de gradul III cu Bear Grylls de pe Discovery“, fiind vorba, în fapt, de un soi de divertisment factual care s-a mai regăsit pe piaţa media din România. „Formatul originar e mai degrabă înrudit cu «Survivor». E firesc să fie aşa, «Survivor» a consacrat un gen, numit survival show. Ideile care fac istorie se adaptează în nenumărate formate şi producţii ulterioare. «Survivor» a inspirat, de exemplu, «Rătăciţi în Panama», dar a fost vorba de cu totul altă reţetă de producţie, pornind de la venituri şi cheltuieli. E rudă de gradul III şi cu Bear Grylls de pe Discovery, care e mai degrabă factual entertainment decât format program şi dacă vom vedea vreodată «Utopia» în România, vom găsi de asemeni similitudini“, explică Comănescu.

FOTO Pro TV

Ca o concluzie a analizei sale, Iulian Comănescu spune că „Ferma Vedetelor“ e un semn de repoziţionare a Pro TV, postul care dădea tonul în materie de emisiuni importante, dar şi un simptom negativ pentru întreaga piaţă din România, definită drept „imitativă“. „«Ferma Vedetelor» e un simptom de repoziţionare a Pro TV. Ambiţiile şi aspiraţiile spre excelenţă din epoca Adrian Sârbu au produs pierderi contabile. Stau şi mă-ntreb ce mai rămâne, totuşi, din Pro TV în momentul în care scoţi glam-ul. Între televiziunea Andreei Esca şi televiziunea Mihaelei Rădulescu - cea agresivă şi lipsită de tact de la «Românii au talent» - e o diferenţă mare. Oricum, pentru întreaga piaţă, astfel de producţii fără ambiţii sunt un simptom negativ. Prin forţa lucrurilor, Pro TV avea rolul de trendsetter în piaţa din România, pe fondul degradării tot mai accentuate a televizunii publice. Piaţa TV din România e foarte imitativă, nu are curajul să încerce lucruri noi, şi dacă nu dă nimeni un semnal de excelenţă, ce-o să mai imite imitatorii?“, conchide Iulian Comănescu.

„Ferma Vedetelor“. Pe surse: Augustin, ajutat de o producătoare

Jocurile pentru ultimul act al emisiunii „Ferma Vedetelor“ par să fie stabilite de ceva vreme, acolo unde unul dintre producătorii show-ului, cu ajutorul lui Augustin Viziru, a stabilit care vor fi cei patru finalişti dintre ultimele cinci vedete rămase în competiţie. După revenirea tuturor vedetelor în show, pentru a-i vota pe cei patru care se luptă pentru marele premiu, Ionuţ Iftimoaie urmează să fie eliminat, după ce Augustin Viziru şi-a convins colegii că acesta nu trebuie să apară în finală, scrie „Click!“. Augustin Viziru n-ar fi făcut strategiile de unul singur, ci ar fi fost susţinut de Emilia Voicu (foto alăturat), una dintre producătoarele emisiunii cu care ar avea o relaţie mai mult decât amicală.