Epifanii

Cu o zi înainte de week- end, publicaţia  “Pagina de media” ne-a livrat o informaţie referitoare la ce mai gândeşte, ce mai face, ce mai drege Comitetul Director al Televiziunii Române.

Trebuie precizat de la început că pentru acest organism colectiv de conducere nu există nici opoziţie, nici balotaj. Unanimitatea este lege. La fel ca în Scrisoarea pierdută a lui Caragiale.

Nici nu ar putea să fie altfel de vreme ce toţi componenţii CD ai TVR au fost numiţi în funcţii (unii, precum Carla Tompea Haralambie sau Cristian Coman cumulează două, alţii, aşa cum e producătorul general Liana Săndulescu, au fost rechemaţi din pensie) de pixul care nu greşeşte al infalibilei Irina Radu. Şefa care are o singură preocupare, transformată în obsesie. Cum să rămână în istoria TVR.

Prin tărtăcuţa şefei a trecut ideea de a schimba numele tradiţionale ale canalelor postului rămas public doar cu numele. Pesemne, Irinucăi i-a trecut prin minte că ar fi prea banale numele TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Internaţional sau TVR HD. Unde mai pui că vicepreşedinta liberală Raluca Turcan s-ar putea iar să creadă, Doamne fereşte!, că TVR HD înseamnă TVR Hunedoara. Iar Irina Radu are mare grijă, pentru căpătuiala proprie şi pentru că s-ar putea să nu se ştie, să fie bine şi cu Opoziţia. Sigur îi este familiar titlul piesei Luptător pe două fronturi.

Pusă pe epifanii, doamna Irina Radu a sunat din goarnă, a convocat CD-ul în şedinţa în care s-a votat ultima ei dorinţă. Aceea de a se plăti un sondaj al cărui rost ar fi acela de a stabili oportunitatea schimbărilor de nume, probabil chiar să înainteze nişte propuneri pentru viitoarele botezuri. Atâta a reuşit să afle Pagina de media, nici o vorbuliţă în plus, căci doamna Carla Tompea Haralambie, solicitată să detalieze, a fost ca Marea Mută. C-aşa a învăţat ea din familie (à bon entendeur, salut!) că trebuie înţeleasă transparenţa instituţională.

Comitetul Director al TVR nu s-a încurcat în fineţuri. S-a dorit operativitate. Nimeni nu  a făcut efortul de a-şi reaminti că prin 1997-1998, ajuns director la TVR 1, regretatul Titus Munteanu l-a rebotezat  România 1, iar rezultatul a fost zero. Nu şi-a amintit nimeni că o idee similară l-a bântuit şi pe neuitatul fost pdg Stelian Tănase care a avut totuşi înţelepciunea să renunţe. Şi, pe urmă, cum să nu i se îndeplinească cheful stimatei doamnei pdg? Ce, te joci cu posteritatea? Cu posteritatea şi cu funcţia!  Că acuşi trec cele şase luni de delegare şi iar s-ar putea să nu se ştie. Ce contează că se aruncă din nou nişte bani pe fereastră complet aiurea?

Nimeni, nici unul dintre iluştrii componenţi ai CD al TVR, nu are insomnii că la postul public de televiziune nu se mai uită aproape nimeni. Că şi în luna iunie, ca şi în în luna mai, ratingul mediu zilnic al TVR1 a fost doar de 0,4. Că la orele de maximă audienţă se ajunge la un amărât de 0.8. Nimeni nu îndrăzneşte să îi spună hiper-înţeleptei doamne Radu că ar fi cazul să îşi asume dezastrul, să caute la repezeală un pix şi o coală de hârtie pe care să îşi scrie demisia.

Nimeni nu bagă de seamă că acest incredibil dezastru al drasticei scăderi a audienţei se petrece exact în vremea în care în Consiliul de Administraţie al SRTV sunt patru salariaţi ai instituţiei- Irina Radu, Christel Ungar- Ţopescu, Monica Ghiurco şi Gabriel Giurgiu.

Pentru a dispărea cu totul, lăsând impresia demnităţii, este nevoie de nume noi. Deşi tuturor ne e limpede că datorită Irinei Radu TVR 1 a devenit, nici mai mult, nici mai puţin decât Antena 4.