Mihai Tatulici, către jurnaliştii în devenire: „Nu există «Nu ni se dau şanse». Nu vă daţi voi şanse“

Studenţii Şcolii de Televiziune „Tudor Vornicu“ au luat parte luni, de la 11.00, la o întâlnire cu câţiva dintre jurnaliştii profesionişti din România: Emil Hurezeanu, Doru Buşcu, Robert Turcescu şi moderatorul discuţiei, Mihai Tatulici. Subiectul dezbătut a fost „Generaţii de jurnalişti şi aptitudini ale jurnaliştilor în presă“.

Dezbaterea de luni dimineaţă, care s-a ţinut la sediul Şcolii de Televiziune „Tudor Vornicu“, a vizat un dialog între jurnaliştii în devenire, cursanţi al Şcolii, şi profesionişti ai domeniului, precum Emil Hurezeanu, Doru Buşcu, Robert Turcescu şi Mihai Tatulici.

Robert Turcescu a observat superficialitatea care-i caracterizează pe mulţi dintre tinerii din prezent. „Din ce în ce mai mulţi oameni din tânăra generaţie de aspiranţi la statutul de jurnalist dovedesc o superficialitate care pe mine mă îngrozeşte şi pe care, sincer să fiu, n-o înţeleg. Ceea ce eu aştept de la oamenii de 20 de ani este starea de curiozitate, care alimentează intelectul şi-l pregăteşte pentru o astfel de meserie. Dincolo de faptul că înveţi să articulezi corect, într-o astfel de meserie, dacă nu eşti curios, ratezi tot proiectul.

„Ceea ce vă paşte ca pericol este să confundaţi libertatea cu posibilitatea de a nu mai face nimic în interiorul ei. Prima capcană este superficialitatea. Apoi, să consideraţi că televiziunea este un gen care, prin expunerea lui, vă scuteşte de toate obligaţiile. Să ştiţi că televiziunile nu o să vă încurajeze în dorinţa dumneavoastră de profesionalizare“, i-a prevenit Emil Hurezeanu pe studenţi.

Investiţia în sine însuşi

Doru Buşcu a subliniat importanţa unei bune culturi generale în rândul jurnaliştilor. „Dacă voi puteţi crea conţinut, adică dacă sunteţi în stare să fiţi buni indiferent dacă este vorba de radio, televiziune sau presă scrisă, acest lucru vă va ajuta să rămâneţi pe picioare şi să vă menţineţi meseria. Dacă nu, va trebui să vă gândiţi la al doilea job. Ceea ce cred că trebuie să devină atributul principal al unui tânăr care se pregăteşte pentru un viitor job în media este investiţia în sine însuşi, în echipamentul informaţional. El trebuie să aibă o cunoştinţă solidă despre istoria ţării în care trăieşte şi despre legi. Dacă nu stăpâneşte rezonabil contextul juridic al ţării din care va relata, va avea probleme de angajare oriunde. 

Turcescu a mai arătat avantajele pe care le au jurnaliştii aflaţi la început de drum graţie internetului. „Voi aveţi posibilitatea, în momentul de faţă, să urcaţi reportaje filmate de voi, chiar dacă într-o manieră mai puţin profesionistă, pe un canal YouTube, puteţi să scrieţi în fiecare zi un editorial despre ce se întâmplă în România, să vedeţi dacă aţi fi capabili să rezistaţi în ritmul ăsta 2-3 săptămâni. Există un avantaj al internetului: suportă orice, suportă mult, suportă chiar şi jurnaliştii începători să exerseze“. 

Cu un discurs dur, Robert Turcescu a prezentat realitatea zilelor de astăzi din televiziune. „Faptul că vii la un moment dat, la 20 şi ceva de ani, şi-mi spui că n-ai noroc în viaţă să te angajezi la nu-ştiu-ce televiziune, pentru mine nu valorează nici cât două cepe degerate şi am încheiat discuţia. Da, e greu, o să vă fie foarte greu, pentru că nici noi, care lucrăm de 20 de ani, chiar de 40 de ani în media, nu mai înţelegem ce se întâmplă cu acest domeniu. Nu înţelegem unde o să ducă invazia netului. Lucrurile pe care eu le-am învăţat în facultate şi păreau literă de lege, de genul «Nu publici nicio informaţie dacă nu o verifici din trei surse independente şi credibile», acum nu mai sunt valabile, că o dă (n.r. informaţia) unul pe net înaintea ta şi s-a dus tot, ţi-a mâncat şi pâinea“, a spus jurnalistul.

„Adaptaţi-vă la ceea ce va însemna piaţa media în câţiva ani. Găsiţi profesioniştii, vorbiţi cu ei, simţiţi pulsul, zapaţi în permanenţă, ca să vedeţi cum arată televiziunile, nu neapărat cele româneşti, fiindcă astea româneşti, vă spun eu, arată ca dracu! De la B1TV la Antena 3, arată ca dracu. Nişte coşmelii, o masă, şapte inşi adunaţi în jurul mesei, mereu aceiaşi, şi asta e televiziunea de ştiri. Ideea e nu că au dispărut oamenii care să facă interviuri, reportaje şi anchete foarte bune, ci că nu mai sunt bani pentru astfel de genuri jurnalistice. Talk-show-ul este cel mai ieftin gen de televiziune“, a punctat Turcescu. 

 În viaţă eşti într-o junglă din care, dacă eşti în stare să iei bucata care ar trebui să-ţi aparţină, o iei, dacă nu, te mănâncă ceilalţi. Tu crezi că mie-mi convine să vii şi să-mi iei bucata mea de caşcaval?, s-a adresat Turcescu jurnaliştilor în devenire.

În aceeaşi discuţie, Tatulici a reclamat slaba pregătire a studenţilor, inadmisibilă în domeniul jurnalismului: „Nu poţi să faci cultură cu incultură. Nu poţi să exprimi idei cu zece cuvinte. Lucrurile nu stau sub forma «Nu ni se dau şanse». Nu vă daţi voi şanse. Fără scris sunteţi morţi. Or, asta înseamnă limbaj, cuvinte, gândire asociativă, apar propriile voastre idei“, a spus Tatulici. 

O altă situaţie des întâlnită în rândul tinerilor este supraspecializarea, în detrimentul unei experienţe de lucru tot mai reduse. „Sunt oameni care termină două facultăţi, mai termină şi un doctorat şi, după toată această saga de studii universitare, nu-şi găsesc un loc de muncă. De multe ori, ei se mint pe ei înşişi. Făcând încă un curs, încă o facultate, ei amână confruntarea cu realitatea, cu ceea ce înseamnă angajarea. Sigur că e comod. În faţa prietenilor, a părinţilor şi chiar a lor, ei reuşesc să dea un răspuns care-i absolvă de apăsarea conştiinţei“, a spus Robert Turcescu.