Un loc unde parcă nimic nu merge, nimic nu se mai leagă, totul se dovedeşte potrivnic însăşi manifestării ideilor de profesionalism, performanţă, impact în rândul publicului telespectator.

Iată mai întâi câteva informaţii cum nu se poate mai concrete. Ca să ştim despre ce vorbim şi pe ce date ne fundamentăm observaţiile.

SRTV a avut în anul 2017 o cifră de afaceri de 13, 2 milioane de euro. Conform datelor publicate de revista Forbes România, cifra de afaceri a TVR a fost în anul 2017 cu nici mai puţin decât 487, 4% faţă de anul 2016. Totul în condiţiile în care, conform aceleiaşi surse, SRTV ar avea nici mai mult, nici mai puţin decât 2.273 de salariaţi. Practic TVR nu a făcut decât să plătească salarii. Investitiile au fost zero, Nu ştiu dacă în cazul numărului salariaţilor a fost sau nu luată în calcul puzderia de inşi care beneficiază de contracte de colaborare. Inclusiv pretinşii super-profesionişti sau salvatori decaraţi astfel atât de d-na Irina Radu cât şi de d-na Doina Gradea, după ce au fost aduşi în TVR şi numiţi în funcţii de conducere din condiţia de şomeri. Adică de daţi afară de pe la alte televiziuni, posturi de radio, gazete, din cauza performanţelor lor profesionale nesatisfăcătoare. Însă consideraţi buni de TVR.

Nu am, din păcate, date privind dinamica negativă a respectivului profit pe luni ori pe trimestre spre a putea spune când a a fost mai rău. Atunci când TVR avea un Consiliu de Administraţie, un preşedinte-director general legal desemnat, în persoana doamnei Irina Radu, ori din clipa în care conducerea interimară a fost preluată de atât de pitoreasca în limbaj şi în comportament doamnă Doina Gradea.

 În absenţa acestor date, mă văd în imposibilitatea de a spune dacă a profeţit sau nu corect doamna Irina Radu atunci, când în zilele imediat următoare debarcării domniei-sale din funcţie, a invocat regretele viitoare ale d-lui Liviu Nicolae Dragnea. Cel care a ordonat intempestiva demitere a fostului CA. Nu din cauza slabelor performanţe manageriale ale acestuia, nu din pricina presupusei incompetenţe a fostei pdg, ci fiindcă d-na Radu nu s-a arătat suficient de obedientă atunci când trebuia să pună în practică ordinele partidului. A recuperat însă până şi irecuperabilul d-na Doina Gradea.

Un sondaj sociologic ale cărui rezultate au fost făcute publice cu câteva săptămâni în urmă arată că nici măcar 1% din cei chestionaţi nu îşi mai iau informaţiile de la postul public de televiziune.

Mai departe. În luna mai a anului 2018 TVR 1 a avut o medie zilnică de telespectatori de 78.000 de telespectatori, în vreme ce media cotidiană a celor care au optat pentru cel de-al doilea canal al postului public a fost de 54.000 de privitori. Ceea ce înseamnă că, numai în cursul lunii trecute, cea în care s-au angajat cheltuieli imense, s-a făcut mare tam-tam în jurul vizitei de lucru catastrofale la Eurovision, expediţie cu o delegaţie consistentă cu oameni plecaţi la Lisabona cu treabă, cu oameni aflaţi în Capitala Portugaliei în treabă, cu băgători de seamă şi ajutoarele lor, s-au pierdut în medie zilnic 11.000 de telespectatori.

Cutremurător e faptul că în ziua de 1 mai 2018, TVR 1 de abia dacă a reuşit să se ridice, în orele zise de maximă audienţă, la 0, 4 puncte de rating. Probabil cam tot atâta s-ar fi realizat şi în cazul în care, în loc de programe cât de cât elaborate, oricum făcute de echipe consistente, s-ar fi difuzat mira de reglaj. Impactul acestor programe e comparabil cu efectul estetic şi de receptare al cântatului personal în baie.

Să mai adăugăm dezastrul de imagine înregistrat de Televiziunea publică în zilele scandalului declanşat de Dragoş Pătraru care, pe lângă ingerinţe grave ale politicului în activitatea editorială, a relevat şi carenţele caracteriale grave ale unor persoane din managementul superior al TVR. Adică preşedintele-director general al TVR, d-na Doina Gradea, şi directorul TVR 1, Eduard Dârvariu, ambii cu un limbaj care atestă că ar fi aterizat în curtea instituţiei din Calea Dorobanţi nr.191 direct din groapa lui Ouatu.

Preocupă cumva această degringoladă corpul profesional din TVR? Nu sunt încercaţi oare realizatorii de programe de un sentiment de zădărnicie în clipa în care le parvin audienţele şi constată că au muncit degeaba fiindcă din felurite motive pe care nimeni nu le supune unei analize reale la TVR nu se mai uită mai nimeni? Nu observă nimeni că cei care ar putea face performanţă sunt marginalizaţi, nu mai prea au emisiuni ori programele lor sunt difuzate la ore imposibile? Că sunt promovate tot felul de nulităţi profesionale în numele înnoirii? Făcute adesea cu inşi de mai bine de 40 de ani prezentaţi drept trufandale?

Aflu că zilele trecute Consiliul de Administraţie al TVR, cel majoritar controlat de PSD (nu doar prin reprezentanţii la vedere ai partidului, ci şi prin cei mascaţi în reprezentanţi ai Guvernului, ai minorităţilor ori chiar ai salariaţilor), a făcut o analiză a dezastrului reprezentat de Eurovision. A făcut-o la secret, fără nimic scris, ca pe vremea lui Stalin, ca nu cumva ceva să respire la presă. Cu toate acestea s-a aflat că s-au formulat acuzaţii şi s-ar fi cerut sancţiuni şi demisii. Până la ora la care scriu eu acest comentariu nu s-a întâmplat nimic. D-na Doina Gradea, dl. Dârvariu, Comitetul director plus nelipsitul domn Cristian Zagbercea, eternizat în forurile de conducere ale instituţiei, chiar şi în condiţiile în care are o condamnare penală la închisoare cu executare, chiar şi atunci când o sentinţă judecătorească îi interzice să mai îndeplinească vreo funcţie de conducere, au nevoie de linişte. Trebuie să pregătească un alt dezastru. Numele lui? Cerbul de Aur. Căruia nu i-au găsit încă un regizor. Aceasta până în clipa în care un telefon eficient dat de d-na Gabriela Firea nu îl va pune iar în pâine pe dl. Petre Năstase. Plătit cu bani grei pentru contra-performanţa Eurovision.