ANALIZĂ Cum a eşuat Supravieţuitorul şi de ce un format cu un succes fenomenal în afară nu i-a atras pe români

Reality show-ul „Supravieţuitorul“ a fost pariul pe care postul Pro TV l-a pierdut în această toamnă, cedând de multe ori prime-time-ul principalului rival, Antena 1. „Adevărul“ a analizat acest eşec, încercând cu ajutorul specialiştilor să descopere care au fost motivele pentru care românii nu au fost atraşi de un format care se bucură de un succes fenomenal peste hotare.

Formatul „Survivor“ este un adevărat fenomen, odată cu acesta fiind lansat genul reality-show în televiziune, şi continuă să reprezinte piesa de rezistenţă în orice strategie de programare a unei staţii TV. Formatul este difuzat în întreaga lume, peste 50 de teritorii având licenţa pentru producţia locală a show-ului, şi este unul dintre puţinele care reuşeşte să înregistreze audienţe-record peste tot în lume.

Pro-ul a pierdut prime-time-ul cu Supravieţuitorul

Deşi la nivel naţional „Supravieţuitorul“ a ţinut în faţa micilor ecrane în medie peste un milion de telespectatori la fiecare ediţie, nu se poate spune că Pro TV-ul a dat marea lovitură pe piaţa de divertisment din România, mai ales că în nenumărate ocazii a fost depăşit de principalul concurent, Antena 1.

Încă de la primul episod „Supravieţuitorul“, emisiunea culinară de la Antena 1, „Chefi la cuţite“, s-a apropiat periculos de mult de Pro TV, care a fost urmărit de 1,3 milioane de persoane din întreaga ţară. Dacă pe publicul naţional şi la oraşe, reality show-ul a avut un avans de câteva puncte de rating, pe segmentul comercial cele două emisiuni au fost aproape la egalitate.

Al doilea episod a înregistrat cifre sub ediţia de debut, iar cea de-a treia confruntare a fost fatală pentru „Supravieţuitorul“, depăşit pe toate targeturile de foştii MasterChefi. Au urmat mai multe seri care s-au sfârşit cu victoria categorică a show-ului culinar de la Antena 1, existând chiar şi situaţii în care Pro-ul a picat direct pe locul al treilea.

În încercarea de a salva situaţia, reprezentanţii postului au mutat emisiunea la ora 22.00, umplând golul cu filme de acţiune şi astfel reuşind să scoată audienţe mai bune decât cu „Supravieţuitorul“ şi să-şi recapete poziţia de lider. Această reţetă a mai fost folosită şi în trecut pentru că „Filmul Pro“ a devenit în timp un brand în sine, care asigură un succes garantat. În ultimele săptămânii, Pro-ul a accelerat difuzarea emisiunii, programând câte patru episoade în fiecare săptămână, de la ora diferite şi cu o durată mai redusă.

La genul ăsta de abordare, marele câştigător al seriei, adevăratul «Supravieţuitor» e telespectatorul care reuşeşte s-o ducă la capăt şi nu personajul de pe ecran. Personal nu am supravieţuit mai mult de câteva zeci de minute, şi acelea pentru că trebuie să ştiu ce se-ntâmplă la televizor Iulian Comănescu, analist media

Şi totuşi cum se face că un format de o asemenea popularitate difuzat de cea mai puternică staţie TV din România nu a avut succesul scontat?

Analistul media Iulian Comănescu este de părere că s-a procedat greşit în ceea ce priveşte modul în care a fost pus accentul pe anumite aspecte ale formatului. „Problema a fost dozajul dintre filmul de acţiune pe care l-a avut creatorul lui, Mark Burnett, şi vorbele care se spun la Consiliul Tribal şi aşa-numitele testimoniale. Filmul de acţiune e prea scump pentru piaţa românească, aşa că am rămas cu vorbele, care-s boala tuturor televiziunilor din România şi nu numai. Spuneam că a ieşit un fel de Realitatea TV în tricouri, pe nisip. Sau de «Sieranevada» a lui Puiu, în care mortul e formatul. La genul ăsta de abordare, marele câştigător al seriei, adevăratul «Supravieţuitor» e telespectatorul care reuşeşte s-o ducă la capăt şi nu personajul de pe ecran. Personal nu am supravieţuit mai mult de câteva zeci de minute, şi acelea pentru că trebuie să ştiu ce se-ntâmplă la televizor“, a explicat Comănescu pentru ziarul „Adevărul“.

La rândul lui, analistul media Petrişor Obae, care a urmărit parcursul „Supravieţuitorul“, evidenţiază că lipsa vedetelor şi faptul că formatul este construit în jurul unor oameni obişnuţi ar putea fi unul dintre motivele pentru care publicul nu a gustat acest tip de emisiune.

Pe de altă parte, Iulian Comănescu declară că trendul „celebrităţi în situaţii inedite“ s-a impus câţiva ani mai târziu, după apariţia „Survivor“, şi subliniază că formatul nu a funcţionat în România, în ciuda unor calităţi remarcabile, în primul rând vizuale, pentru că „a scârţâit la reţeta de conţinut.“

Petrişor Obae adaugă şi faptul că „Supravieţuitorul“ este prezentat ca un reality-show 100%, însă Pro-ul a avut dificila misiune de a lupta cu „ploaia de scripted reality-show, făcături care au diluat puternic termenul.“ „Este greu să convingi că este 100% real, chiar dacă este aşa. Este şi mai greu când, în ultimii ani, ai avut pe acelaşi slot programe de divertisment gen «Ferma vedetelor»“, a scris Obae pe pagina personală de Facebook.

Publicul vrea show-uri extreme, iar Supravieţuitorul pare „un joc de divertisment“

Ambii analişti precizează că un rol important l-au jucat şi probele, care nu au fost poate atât de extreme pe cât se aşteptau telespectatorii având în vedere că este un concurs ce gravitează în jurul ideii de supravieţuire în condiţii vitrege.

„Este un format cu vechime, care a inspirat, la rându-i, alte emisiuni. Multe din probe dau o senzaţie de déjà vu, deşi «Supravieţuitorul» a fost cel care a dat startul. Au fost văzute, într-o formă sau alta, de-a lungul timpului, în programele inspirate de show, numai la noi au fost «Rătăciţi în Panama» şi «Sherifi de România», nici ele de mare succes. Ce înseamnă supravieţuire? Publicul este obişnuit cu show-uri extreme de genul celui făcut de Bear Grylls, context în care «Supravieţuitorul» pare un joc de divertisment. În plus, ideea de supravieţuire este înmuiată şi de probele clasice ale show-ului: Bear Grylls mânâncă viermi, la «Supravieţuitorul» concurenţii fac puzzle-uri 3D şi aruncă cu nuci de cocos, de exemplu. Publicul vrea mai mult“, explică Obae.

Acesta aduce în discuţie şi decorul în care se desfăşoară probele, care, spune el, este un „cadru puţin amenajat, dă impresia unui «platou» organizat pentru competiţii, chiar dacă participanţii se retrag în sălbăticie, momentul diminuează ideea de supravieţuire.“

Iulian Comănescu susţine însă că decorul e în general grandios şi grandios filmat la «Survivor», însă recunoaşte că probele nu sunt atât de solicitante. „Intenţia iniţială a lui Mark Burnett a fost să folosească mijloace cinematografice, cum ar fi dominanta cromatică, în televiziune. Dar, în privinţa probelor, problema a fost într-adevăr că n-au fost extreme. Nu e vorba neapărat de a mânca vietăţi, ci de stres uman şi anduranţă, confruntare – lucruri pe care le vedem iarăşi în filmele palpitante.“

Alegerea lui Dragoş Bucurenci în rolul de prezentator

Petrişor Obae aduce în discuţie şi faptul că Pro-ul a mizat pentru rolul prezentatorului pe Dragoş Bucurenci, o persoană nu foarte cunoscută publicului larg, care vine dintr-o zonă elitistă, cu un discurs care poate nu prinde la publicul larg.

Iulian Comănescu în schimb felicită ideea postului de a alege o asemenea gazdă: „Am apreciat foarte tare Pro TV fiindcă a adus pe ecran un om care creează senzaţia că e mai mult absolvent de liceu atunci când vorbeşte la TV. Problema nu a fost la Dragoş Bucurenci, ci la suspans, acţiune, tensiune. Să ne gândim că în formatele contemporane, de la «Survivor» la talent show-uri, prezentatorul sau prezentatorii au o importanţă mai mică în economia discursului audiovizual. Dacă Bucurenci a părut pe alocuri plicticos, e în primul rând pentru că, în esenţă, producătorii au ales să umple segmente lungi cu vorbe şi nu cu acţiune. Dar, bineînţeles, nu exclud ca el să deconteze problemele care sunt în altă parte, la fel cum nu exclud nici concluzia că de-acum trebuie să facem toţi numai show-uri cu celebrităţi.“

Înainte de debutul show-ului, Dragoş Bucurenci a acordat un interviu ziarului „Adevărul“ în care afirma că „Supravieţuitorul“ nu poate fi comparat din punct de vedere al investiţiei cu formatul american, însă consideră că ambele joacă în aceeaşi ligă: „Sunt foarte mulţumit de ce am văzut până acum, arată foarte bine. Cred că spaima mea cea mai mare era că, inevitabil, va fi comparat de către fani şi cunoscători cu formatul american care este, să fim bine înţeleşi, la un standard foarte înalt. Americanii îl fac de 15 ani, au realizat 30 de sezoane, au un buget de milioane de dolari pentru fiecare sezon, este foarte greu să te compari cu aşa ceva. Şi totuşi eu, după ce am văzut primul episod, cred că suntem fără niciun fel de probleme în aceeaşi ligă. Pentru mine asta e marea satisfacţie, pentru că mi-am dorit ca atunci când revin în televiziune, şi ăsta e motivul pentru care am întârizat atât de mult, să o fac în cadrul unui format de calitate şi la canalul potrivit.“

Ce pierde Pro TV?

În final, destabilizează în vreun fel acest eşec Pro-ul, atât la nivelul publicului, cât şi la nivel financiar, având în vedere că a fost fără îndoială o producţie costisitoare?

„Pro TV mai pierde puţin din brand, lucru pe care îl tot face de la plecarea lui Sârbu încoace. Dar, altfel, nu cred că acest eşec îl va destabiliza. Din păcate, el va destabiliza toată piaţa TV, fiindcă era vorba de un format - şi de un trend de reality - major, neîncercat încă în România la o asemenea scală. Piaţa de la noi e foarte imitativă şi retrogradă şi, probabil, nu vom mai vedea vreo tentativă de inovaţie curajoasă, cu buget mare, în sezoanele următoare. Dacă Pro TV-ului i se poate reproşa ceva, nu e faptul că nu e NBC din America, fiindcă nu are cum fi aşa ceva la banii disponibili pe piaţa noastră de publicitate, cea care-l alimentează preponderent. Ci, cel mult, faptul că nu şi-a dozat ambiţiile în funcţie de bugetul şi know-how-ul pe care le are în momentul de faţă. Tentaţia de a face un pas înapoi e foarte mare, şi nu numai la Pro TV. Dar, ca de obicei, inovaţiile reuşite - ca «Visuri la cheie» - sunt bifate la capitolul «normal» şi eşecurile ustură. Iar asta înseamnă că riscăm să ne uităm la bucătari care urlă şi cântăreţi care falsează încă nişte ani la TV“, concluzionează Iulian Comănescu.