Cum se distruge o televiziune din interior şi din exterior: cazul TVR. „Arată tot mai mult ca o vacă gata de muls decât a pârghie de influenţă politică“

Cum se distruge o televiziune din interior şi din exterior: cazul TVR. „Arată tot mai mult ca o vacă gata de muls decât a pârghie de influenţă politică“

Irina Radu vrea ca TVR să se bătă în câţiva cu marile posturi din România FOTO Inquam Photos

Analistul media Iulian Comănescu şi Irina Radu, preşedintele director-general al TVR, definesc situaţia actuală a Televiziunii Publice, arată unde s-a greşit şi cum se pot repara unele greşeli.

Ştiri pe aceeaşi temă

TVR trece, de o bună perioadă de vreme, printr-un proces de reformare şi de revenire în prim-planul pieţei TV din România. Odată cu venirea Irinei Radu în funcţia de preşedinte-director general al postului public se marchează o nouă etapă de reformare a postului. „Adevărul“ analizează, cu ajutorul analistului media Iulian Comănescu, modul în care TVR este văzut. 

Beneficiile şi dezavantajele propunerilor făcute de Irina Radu 

Iulian Comănescu a studiat planul de reformare pentru TVR propus de Irina Radu şi a detaliat, punct cu punct, beneficiile şi dezavantajele aduse. În primul rând, Comănescu analizează propunerea privind înfiinţarea a trei posturi TVR, subliind costurile implicate, dar şi efectul de canibalizare pe care l-ar genera. „Trei posturi sunt mult prea mult pentru TVR, care nu e în stare să facă nici măcar un TVR 1 ca lumea. Repoziţionarea TVR 2 în chip de canal de ştiri e o mutare sinucigaşă, aşa cum arată precedentul TVR Info. După ştirea mea, Andi Lăzescu şi managementul de atunci au încercat să izoleze presiunile politice pe acel canal, dar ceea ce s-a întâmplat a fost că postul a fost interpretat drept oficină prezidenţială, cu prejudicii de imagine pentru întregul TVR. Iar costurile au fost cel puţin de ordinul milioanelor de euro. În plus, o televiziune de ştiri la TVR canibalizează chiar primul post al TVR, care ar trebui să servească interesul public exact prin emisiuni informative corecte şi pertinente. De ce s-ar concura televiziunea publică singură?“, arată analistul media, care detalizază şi însemnătatea unui al treilea canal în sânul instituţiei.

„Al treilea canal înseamnă costuri în plus chiar şi în schema actuală, în care TVR 3 are în sine cheltuieli minime. El ajunge însă să împovăreze bugetul serviciului public fiindcă justifică/securizează existenţa studiourilor teritoriale, ale căror producţii, nu foarte băgate în seamă local, ajung difuzate în întreaga ţară. Problema e că nu ştiu să se uite cineva la ele. În situaţia în care TVR 3 ar fi repoziţionat ca post cultural, costurile directe ar creşte foarte tare, or TVR a arătat de ce e în stare cu TVR Cultural. Un canal după care au plâns mulţi, dar la care nu se uita aproape nimeni“, spune el. 

În acest context, Iulian Comănescu propune o soluţie. „Probabil modelul cel mai de bun simţ ar fi acela compus din două posturi, unul generalist-informativ, cu target naţional, şi un al doilea premium, care să caute ceva apropiat de targetul comercial (18 - 49 urban). E cam ce-ar putea încăpea mai mult în bugetul actual al TVR. Ar mai fi şi varianta unui singur post în care se investesc toate resursele, dar desigur că ne-am trezi cu mişcări de stradă de la angajaţii televiziunii publice, fiindcă asta înseamnă şi mai puţini oameni în schemă“, arată analistul. 

„Principiile şi judecata“ Irinei Radu 

Contactată de „Adevărul“, Irina Radu spune că a prezentat „doar nişte principii, principiile mele şi judecată mea“. „Ceea ce a ajuns în presă nu este un plan sau «planul». Acel plan va fi media aritmetică între propunerile şi evaluările mele şi cele ale Consiliului de Administraţie. De aceea sunt 13 oameni, nu unul şi de aceea se votează. Scopul meu este să ajungem la un plan în care fiecare să creadă în proporţie foarte mare. Nu îmi voi schimba ideile, vreau să gândesc reprezentativ pentru telespectator“, a zis ea. 

Aspectele pozitive ale planului Irinei Radu 

Pe de altă parte, Comănescu a identificat şi două aspecte pozitive ale planului de reformare propus de Irina Radu. „Una este un audit sau o altă formă de expertiză internaţională. Pe lângă beneficiile intrinseci de know-how, girul unor specialişti străini ar fi un atu mare pentru TVR, care nu a reuşit să se reformeze până acum nu numai din cauza incapacităţii interne, ci şi a presiunii perpetue a politicului, care dărâmă la fiecare schimbare de mandat ceea ce a încercat, de bine, de rău, să construiască anteriorul Consiliu de Administraţie. Reinventarea TVR Cultural şi TVR Info, două idei dovedit falimentare, sub alte nume e o indicaţie în acest sens“, expune Comănescu.

Cea de-a doua idee bună sesizată de analistul media este „creşterea rolului producătorilor independenţi“, cei care, foarte adesea, au adus beneficii TVR în perioadele în care au fost pe post. „Ne amintim de emisiuni ca «Bazar» sau «Planeta Moldova», lansate în mandatul Tudor Giurgiu. Mai nou, pe post au existat un Moise Guran sau un Dragoş Pătraru, dacă nu ca producţii cu totul independente, măcar în regim de coproducţie“, punctează aceasta. 

Irina Radu şi-a expus „principiile“ pentru reformarea TVR FOTO Mediafax 

Care ar fi câştigul generat de aceştia? „Pe lângă calitatea intrinsecă, astfel de emisiuni specializate ar rezolva mult din organigrama instituţiei, care nu va mai fi obligată să se ocupe de absolut toate genurile TV, cam la fel de prost, ca până acum. În al doilea rând, rezultatele bune ale independenţilor ar deveni stimulative pentru angajaţii TVR, despre care se tot spune că au o serie întreagă de competenţe ascunse, nepuse în valoare“, zice Iulian Comănescu. 

TVR, cheltuieli salariale uriaşe 

Planul Irinei Radu mai relevă că, la mijlocul lui 2016, salariul mediu brut este de 6.300 de lei, iar cheltuielile salariale pentru 2016 reprezintă un procent de 65%. O întrebare devine firească în situaţia actuală a instituţiei: cum se poate aşa ceva când TVR este aproape de insolvenţă? 

Iulian Comănescu comentează: „Nu există date cu privire la salariul mediu brut în companiile private de media, dar pot pune pariu că el este mai mic decât în TVR, ca dovadă şi faptul că în ultimii ani o serie întreagă de profesionişti au migrat către televiziunea publică, fără însă a putea face mare lucru acolo, fiindcă angajările individuale nu pot schimba mare lucru. Procentul de 65% pare imens, dar nu ştiu dacă nu cumva aici nu intră şi costurile legate de indexări şi concedieri considerate de justiţie abuzive. Chiar şi aşa, date fiind şi datoriile la stat şi la bănci, TVR are prea puţini bani pentru producţie, deci pentru grila propriu-zisă. Din 100 - 120 de milioane de euro, ar trebui să poată realiza inclusiv seriale de ficţiune de succes şi entertainment relevant“.

Insolvenţa TVR, iminentă

În ceea ce priveşte insolvenţa TVR, recent, Proiectul de lege iniţiat de către Călin Popescu -Tăriceanu, prin care TVR poate intra în insolvenţă, a fost aprobat tacit de Camera Deputaţilor, întrucât termenul constituţional pentru dezbatere şi adoptare a proiectului a fost depăşit din data de 23 mai, legea urmând să intre în dezbaterea forului decizional, Senatul.

Astfel, viitorul instituţiei înseamnă, din păcate, insolvenţa, arată Comănescu, postul devenind şi mai uşor de controlat, revenindu-se, de fapt, la aceeaşi stare de fapt. „Consiliul de Administraţie, care are mai mulţi oameni cu CV de televiziune în componenţa lui decât altele, va fi privat de decizia economică. În legătură cu cei care vor gestiona insolvenţa, s-au vehiculat deja numele lui Remuz Borza şi Gheorghe Piperea, apropiate de politic şi cărora li s-a încredinţat şi insolvenţa altor mari companii, însă fără succese palpabile pentru public. Cu alte cuvinte, insolvenţa înseamnă că TVR e controlabilă financiar prin intermediul unui om şi nu al unui Consiliu de Administraţie, care, oricât de politizat ar fi, include cel puţin reprezentanţi ai întregului spectru“, punctează Comănescu. „În plus, dacă management-ul unor oameni cu relativă experienţă în TV nu a putut face nimic pentru TVR, nu văd cum experţii în insolvenţă ar putea schimba situaţia. Prin stoparea plăţilor către diferiţi debitori, inclusiv statul, insolvenţa ar însemna din nou o grămadă de bani nu numai pentru angajaţi, ale căror salarii ar fi garantate, ci şi pentru producţii, unde ar putea fi cheltuiţi cu aceeaşi voioşie şi aceleaşi rezultate proaste ca în trecut. Nu un cabinet de insolvenţă ar putea crea o politică de programe sau conţinut în acelaşi timp realistă şi câştigătoare pentru TVR“, continuă el.

Privită din afară, situaţia TVR pare „în două cuvinte, foarte gravă“. „Fără modificarea legii de funcţioare nu se poate face aproape nimic şi politicienii nu vor face această modificare. Insistenţa până-n pânzele albe a PSD-ului de a-şi desemna propriul preşedinte-director general, pe Irina Radu, chiar trecând peste opţiunea Consiliului de Administraţie, e relevantă din acest punct de vedere“, exprimă Comănescu. 

Iulian Comănescu a analizat situaţia actuală a TVR FOTO Eduard Enea 

Totuşi, situaţia actuală a postului public arată că există un Consiliu de Administraţie „un pic mai bun decât altele şi un preşedinte-director general care, măcar, a lucrat în televiziune toată viaţa, chiar dacă nu are neapărat în portofoliu succese care să îl recomande ca personaj salutar“. „Documentul propus de Irina Radu va fi urmat de o strategie de dezvoltare pe care şi-a propus să o elaboreze CA-ul, vom vedea în ce măsură este aceasta fezabilă. În cazul insolvenţei, lucrurile vor lua o altă întorsătură şi nu cea în sprijinul interesului public“, continuă el.

TVR, „vacă de muls“

Considerată „cordon ombilical“ al intereselor partidelor politice, în detrimentul misiunii publice în care ar trebui să fie angajată, Televiziunea Publică se metomorfozează, mai nou, într-o „vacă de muls“. De ce? În mod evident, pentru bani. „Televiziunea a fost mai întâi a lui Ceauşescu şi apoi a FSN-ului. Legea de funcţionare a fost mai degrabă o listă de concesii realizate sub presiune externă, pentru democratizarea spectrului audiovizual, decât o bază de funcţionare normală. Interesant e că în ultima vreme TVR arată tot mai mult ca o vacă gata de muls decât a pârghie de influenţă politică, fiindcă ratingurile s-au diminuat, dar banii, de care TVR se tot plânge, sunt totuşi foarte mulţi raportat la piaţa privată. Bugetul de 120 de milioane al TVR e mai mult de jumătate din cele 200 şi ceva de milioane de euro la care e estimată piaţa de publicitate TV în 2016“, explică Iulian Comănescu. 

TVR arată tot mai mult ca o vacă gata de muls decât a pârghie de influenţă politică

Iulian Comănescu, analist media 

Politicienii sunt consideraţi vinovaţii pentru situaţia în care se regăseşte TVR. Într-un raport ActiveWacht, intitulat „De ce şi cum se clatină TVR. Mărturii din interiorul televiziunii publice“, salariaţii TVR susţin în proporţie covârşitoare că politicienii, cadrul legislativ sau parlamentul sunt primii responsabili pentru situaţia de vasalitate faţă de putere, care a dus şi la erodarea încrederii populaţiei în televiziunea publică.

Vinovaţii pentru declinul TVR: oamenii

Comănescu spune că pe lângă politicieni, vina o mai poartă şi oamenii din interiorul televiziunii, care, sub aceelaşi pretexte, nu progresează la niciun nivel. „Eu cred că politicienii sunt de vină, în primul rând fiindcă nu vor să schimbe legea, şi apoi, fiindcă desemnează consilii de administraţie politizate. Dar mai e de adăugat ceva: în privinţa angajaţilor, chiar e credibil faptul că de zeci de ani, aceiaşi oameni nu sunt în stare să facă nimic sau fac din ce în ce mai prost din cauza unor cauze externe, cum ar fi «şefii cei noi» şi Parlamentul? Angajaţii TVR sunt ca muzicianul lui Mihail Sebastian, care «n-avea corn englez» niciodată“, zice el.

„Vinovaţii sunt mulţi, sunt sute - gândiţi-vă numai dacă socotim câţi parlamentari au citit rapoartele de activitate, câte guverne au trecut pe lângă TVR, câte Consilii de Administraţie. Pe mine, formula «legea e de vină sau legislaţia» mă deranjează. Oamenii sunt de vină că nu au modificat aceste impuneri legislative; tot oamenii sunt de vină că au lăsat alţi oameni să facă greşeli - voit sau nu“, crede Irina Radu. 

Pătraru şi Guran nu au putut schimba TVR din interior 

Calitatea slabă a emisiunilor şi necesitatea unei părţi editoriale bune au fost sesizate chiar şi de Irina Radu care a transmis că „TVR trebuie să înţeleagă că o emisiune nu face audienţă pentru că este prost făcută, neinteresantă, are prezentatori neplăcuţi publicului, tratează subiecte care nu interesează“. Tocmai de aceea, TVR nu are cum să concureze cu teleziviunile comerciale de top în momentul de faţă, spune Comănescu, oferind un sfat: „Ar trebui să se concentreze pe segmentele de grilă care au relevanţă politică, sunt serioase şi satisfac interesul public: ştiri, emisiuni de investigaţie, programe educative, eventual documentare. Tocmai fiindcă sună indigest, pe aceste segmente TVR ar putea obţine performanţe comparativ bune. Nimeni nu se ocupă de aceste lucruri pe piaţa noastră audiovizuală, cu rare excepţii gen «România, te iubesc»“.

Nici măcar prezenţa unui Moise Guran sau a unui Dragoş Pătraru nu a putut revigora suficient mentalitatea celor din interiorul televiziunii. În cazul lui Dragoş Pătraru, cea mai recentă plecare din TVR, favorizarea emisiunilor electorale a dus la mutarea emisiunii „Starea Naţiei“ la o altă oră, fără ca jurnalistul să fie consultat. Acesta a răbufnit şi a declarat că TVR „şi-a dat chiloţii jos“ în faţa politicienilor. „Îmi pare tare rău, pentru că am avut aici libertate totală, uneori ne-am luat chiar mai multă libertate decât era cazul, dar despre libertate ştii cum se spune, mai bine să fie decât să nu se ajungă. Nu e vorba de bani, nu e vorba nici măcar de oamenii cu care am lucrat, mulţi dintre ei profesionişti adevăraţi. E vorba de sistem. Care trebuie resetat. Nu poţi schimba la TVR lucrurile din mers. Rezistenţa la schimbare a grupului de aici, care crede că asta e fabrica angajaţilor, nu a românilor, e prea mare. Mult prea mare. Şi-atunci, mai bine plecăm noi“, şi-a motivat Pătraru decizia. 

Dragoş Pătraru s-a arătat deranjat de atitudinea oamenilor din interiorul TVR FOTO Dorin Constanda 

Puteai ei să schimbe ceva, măcar la nivel editorial? „Nu - şi au făcut destul, atât cât au făcut“, evidenţiază Comănescu. „Calitatea lor a fost de angajaţi/prestatori independenţi, fără drept de decizie. Maşinăria numită TVR tinde să te excludă în această ipostază, şi dacă faci, şi dacă nu faci performanţe. Independenţii sunt şicanaţi, ameninţaţi cu procese, suspectaţi («aţi venit să furaţi banii noştri», «sunteţi în cârdăşie cu partidul X»). Pot să vă spun lucrurile acestea din proprie experienţă, fiindcă am colaborat în mai multe moduri cu TVR în trecut şi nu-mi mai doresc asta. Ultima ofertă, pentru o poziţie strategică pe care nu vă o pot dezvălui, am refuzat-o“, povesteşte analistul.

Potrivit surselor „Adevărul“, Iulian Comănescu ar fi fost unul dintre numele care a refuzat propunerea lui Klaus Iohannis pentru a reprezenta Preşedinţia în Consiliului de Administraţie al TVR. 

Întrebată cum poate TVR să îşi schimbe imaginea nu tocmai bună pe care o are în rândul telespectatorilor, Irina Radu a declarat: „Vă mulţumesc pentru eufemism. Îmi dă speranţă. TVR a arătat că poate avea rezultate. TVR a avut succes cu emisiuni care şi-au meritat succesul. Din fericire pentru noi, imaginea se pierde dar se şi câştigă uşor în televiziune“. 

Şi mai recent, TVR s-a făcut de râs în faţa Europei prin excluderea de la Eurovision 2016, din cauza neplăţii datoriilor către European Broadcasting Union (EBU), dar şi prin pierderea dreptului de difuzare a Euro 2016. În această situaţie, imaginea televiziunii a avut de suferit. Dar, în mod paradoxal, Comănescu spune că problema de imagine e oarecum o veste bună. „Fiindcă povestea cu EBU a alertat opinia publică şi politicienii, care au conştientizat stadiul terminal în care se află TVR. Plata datoriilor de către Guvern nu rezolvă nimic, e drept, nici măcar dacă ne gândim că în felul ăsta Guvernul dă TVR o gură de oxigen ca să îşi poată pune în regulă celelalte afaceri“, comentează el. 

TVR a arătat că poate avea rezultate. Din fericire, imaginea se pierde dar se şi câştigă uşor în televiziune

Irina Radu, preşedinte director-general TVR 

Soluţii pentru Televiziunea Română  

Ce s-ar putea face în această situaţie pentru TVR? În niciun caz aspiraţiile de „BBC de România“. „Sumarizând cele de mai sus: o lege nouă, producţii independente, expertiză externă de prestigiu. Şi un consens public, dincolo de zona politicului, cu privire la misiunea TVR. Am mai spus-o, toate promisiunile de BBC pe care le-au făcut diferiţi manageri acolo sunt ori năuce, ori demagogice: BBC are un buget de aproximativ cinci miliarde de euro, pe lângă faptul că în momentul de faţă se poartă discuţii serioase în Marea Britanie despre redefinirea rolului şi a schemei de funcţionare a corporaţiei publice. Numai revânzând programe ca «Top Gear» (formula Clarkson), câştiga anual 70 de milioane de euro, cam cât toţi banii din abonamente ai TVR. Dacă ne iluzionăm cu astfel de lucruri nu ajungem nicăieri“, sfătuieşte Comănescu.

Cum a fost perceput şi cum va fi perceput postul public 

Analiza se încheie cu un pasaj rostit de Dragoş Bocanaciu, liderul sindicatului SPUSTV, despre modul în care acesta crede că TVR este perceput. „Televiziunea Română a fost folosită în ultimii 20 de ani ca o târfă. O târfă care, până la un anumit moment, a fost plătită. Târfa aceasta plătită a avut momente în care a protestat, a ridicat capul, a susţinut că nu vrea să facă anumite lucruri. Şi cei care ne conduc au ajuns probabil la concluzia că o târfă flămândă este mult mai cooperantă decât una care totuşi este sătulă şi în mare măsură are cu ce să trăiască“, spune Bocanaciu, în raportul ActiveWatch.

Comănescu concluzionează cele spuse de Bocanaciu: „E o descriere poetic-sindicalistă, dar dacă e s-o luăm în serios, mie mi-e teamă ca politicienii să nu devină din beneficiari ai serviciilor, intermediari. Adică peşti“. Însă, Irina Rau vede lucrurile diferit. „Viitorul TVR este influenţat de mai mulţi vectori; dacă efortul nu va fi comun, viitorul va fi o platitudine; vom bifa o televiziune publică. Dacă şi leaderii interni şi cei din exterior, oficiali sau societatea civilă, vor vrea o televiziune puternică, noi avem echipa să o facem“, arată preşedintele director-general al TVR. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările