VIDEO Ce s-a ales de Festivalul Mamaia, Sanremo de România?

VIDEO Ce s-a ales de
Festivalul Mamaia, Sanremo de România?

Imagine de arhivă, de la Festivalul Mamaia 1988. Fotografii Arhivă personală Corina Chiriac

La 50 de ani de la prima ediţie, Festivalul de la Mamaia este în pericol să nu se mai ţină. Considerat pe vremuri San Remo de România, evenimentul care a lansat unele dintre cele mai mari nume ale muzicii uşoare româneşti, pare că a îmbătrânit înainte de vreme.

Ştiri pe aceeaşi temă

Aţi auzit de  Rodica Elena Tudor, Daniela Cojocariu sau Irina Popa? Cel mai probabil nu. Ele se numără printre ultimele câştigătoare ale Marelui Trofeu de la Mamaia. Însă cu siguranţă puteţi fredona oricând o piesă înterpretată de Corina Chriac, Dan Spătaru sau Mirabela Dauer.

Cel mai probabil, melodia a fost lansată pe scena Teatrului de vară din Mamaia, locul în care s-au născut cele mai mari şlagăre, nu hituri, ale muzicii uşoare româneşti. Locul în care au urcat pe scenă artişti şi compozitori din generaţia de aur, de la Doina Badea, Margareta Pâslaru, Horia Moculescu şi Marius Ţeicu, până la Aurelian Andreescu, Angela Similea Marina Voica, Anda Călugăreanu şi Cornel Fugaru.

Americanii au celebra vară a lui ’67 (fenomenul summer of love – n.r.). Muzica uşoară romînească o are pe cea a anului 1963, dar ceea ce a început atunci ar putea ajunge la un final, căci festivalul, marcat de la an la an de tot mai multe dificultăţi financiare, dar şi de o scădere de popularitate, este în pericol să nu se mai ţină din cauza lipsei banilor.

Noi nu avem showbiz, nu avem un business al show-ului. Avem festivalurile berii şi concertele susţinute de artişti străini. Corina Chiriac

Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a solicitat sprijin financiar Guvernului pentru organizarea Festivalului de Muzică Uşoară Mamaia, motivând că instituţia pe care o conduce nu poate susţine singură acest eveniment. În timp ce acesta crede că festivalul trebuie salvat pentru că este „festivalul României“, edilul Constanţei, Radu Mazăre, vrea să aducă un suflu nou, cu un festival modern, Mamaia Music Awards.

În acest context, mai este nevoie de festivalul de la Mamaia? „E vorba de un festival cu tradiţie, pe scena căruia au evoluat artişti de renume din generaţia de aur. Nu numai că-ţi alcătueşti astfel un CV, dar ai parte de propria ta recunoaştere, ca artist, în faţa breslei şi chiar în faţa ta“, a declarat pentru „Adevărul“ Corina Chiriac. Cântăreaţa a urcat pentru prima oară pe scena Teatrului de vară în 1972 şi a participat la 11 ediţii.

„Înainte de ’89, festivalul de la Mamaia era un spectacol cu-adevărat extraordinar. Compozitorii se bazau pe noi să le interpretăm cât mai bine piesele, noi ne bazam pe ei să primim piese bune, care să devină şlagăre. Festivalul era o trambulină de lansare a unor cântece frumoase. Aşa s-a întâmplat cu «Strada Speranţei», lansată la Mamaia în 1983. Din seara respectivă a ştiut toată lumea că va fi un succes şi peste zeci de ani, indiferent ce premiu va lua“, îşi aminteşte Corina Chiriac.

În ultimii ani, însă, bugetul a fost o problemă, iar televiziunea naţională nu a mai fost interesată să transmită evenimentul. Cu toate acestea, tinerii îşi doresc să participe la festival, crede cântăreaţa. „Tinerii sunt tentaţi de festivaluri chiar mai mult decât oricând. Dar dacă nu-i ajută nimeni.... Noi nu avem showbiz, nu avem un business al show-ului. Avem festivalurile berii şi concertele susţinute de artişti străini. Dar nu mai există turneele care se făceau în săli de 300-500 de locuri, în care tinerii veneau şi-şi făceau mâna, cântau cu o trupă. Sunt mulţi tineri care apar, iau premii şi apoi nu au unde să cânte, pentru că noi nu mai avem un showbiz. Şi-atunci, cu anii, se pierd“, spune aceasta. 

„Mă întreb de ce nu se investeşte într-un festival care supravieţuieşte de 50 de ani? Mi-aş permite să adresez un apel celor care ar putea să sprijine acest festival, să nu-l lase să piară. El nu este util doar amintirilor artiştilor care au fost pe scenă, ci este util pentru viitoarele generaţii de solişti, pentru compozitori, pentru cei care iubesc muzica, în general“, conchide Corina Chiriac.

După cum mărturiseşte, Mariu Ţeicu nu poate ţine numărul participărilor sale la acest festival  fără ajutorul unui CV online. Dar, evident, nu o poate uita pe prima. „A fost în 1973 şi, fiind prima participare, am înscris cinci piese la preselecţie, iar în concurs au fost admise trei“, mărturiseşte acesta.

Compozitorul îşi aminteşte că, în acea perioadă, criteriile juriului erau mult mai riguroase. „Orice piesă din concurs avea două interpretări, două orchestraţii diferite, pentru ca juriul să-şi poată da seama dacă o melodie este cu-adevărat valoroasă. «Chemarea dragostei» a fost interpretată de Dida Drăgan şi Adrian Romcescu, pe atunci elevul meu la Şcoala Populară de Artă. A fost melodia care a închis festivalul. A fost bisată şi cântată de două ori, ceea ce nu se mai întâmplase până atunci la Mamaia“, îşi aminteşte Marius Ţeicu.

„Această piesă se cântă şi astăzi, după 40 de ani. De aceea este important un festival ca cel de la Mamaia“, subliniază compozitorul, care a avut succes şi după Revoluţie. În 1992 el a câştigat Marele Trofeu cu melodia „Ce va fi cu iubirea mea“, interpretată de Loredana Groza, şi în 1994, cu piesa „Dau viaţa mea pentru o iubire“, cântată de Monica Anghel.

Dacă tinerii câştigători de la ultimele ediţii nu confirmă ulterior, acest lucru nu  se întâmplă pentru că n-ar fi valoroşi, potrivit muzicianului. „Din păcate, nu întotdeauna se potrivesc aprecierile de la un festival, cu cele ale radiourilor, televiziunilor, ale caselor de discuri. Mulţi tineri valoroşi s-au pierdut pentru că nu i-a preluat nimeni după festival“, crede compozitorul.

Cu toate că nu a câştigat niciodată decât „premii de consolare“, după cum mărturiseşte, şi deşi spune că valoarea festivalul a scăzut foarte mult în ultimii ani, Mirabela Dauer nu poate concepe muzica românească fără acest eveniment. „Festivalul de la Mamaia trebuie să se ţină. Nu contează că s-a alterat, trebuie să aibă loc. Festivalul de la Mamamia a fost San Remo al României“, a declarat cântăreaţa pentru „Adevărul“. „La Mamaia, în 1973, a fost prima oară când un compozitor român mi-a încredinţat o piesă:  «Taina nopţii», de Ion Cristinoiu. După aceea tot mai mulţi compozitori au început să-mi încredinţeze creaţiile lor“, îşi aminteşte cântăreaţa.

Astăzi, efectele pe care le produce festivalul nu mai sunt aceleaşi ca în trecut, pentru „industria muzicală nu este preocupată de tinerii care câştigă“. În plus, cântăreaţa spune că nu întotdeauna „premiile se iau pe merit“. „Am fost într-un an în juriu, dar am fost scoasă pentru că nu corespundeam cerinţelor... Nu întotdeauna premiile se iau pe merit, iar eu nu pot să stric suflete. Copiii aceia fac eforturi să vină, să se îmbrace, să participe“, mai spune Mirabela Dauer, care crede că „Mamaia a devenit un Festival de muzică uşoară românească în limba engleză“.

50 de ani de muzică uşoară la malul mării

„În februarie 1963, în cadrul unei dezbateri organizate la Consiliul muzicii din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă (CSCA), s-a hotărât organizarea unui concurs şi a unui festival de muzică uşoară, care avea ca scop promovarea muzicii uşoare româneşti. Aşa s-a născut Festivalul de la Mamaia. Prima ediţie s-a desfăşurat în august 1963, în noul Teatru de vară, inaugurat chiar în prima zi a festivalului“, a povestit pentru „Adevărul“ Mircea Nicolau, care, alături de Ioana Matfeev, va lansa în această toamnă, sub egida Top Românesc, volumul „Festivalul de la Mamaia - scurt istoric“.

Iniţial, Festivalul fost strict unul de creaţie. La cele mai multe ediţii, piesele din concurs au fost prezentate în două variante de interpretare (după modelul de la Festivalul Sanremo). În 1976, Festivalul de la Mamaia a fost întrerupt şi s-a reluat abia în 1983, cu două secţiuni, Creaţie şi Interpretare. Din 1991 s-a introdus şi secţiunea Şlagăre. Din 2006, Festivalul a revenit la două secţiuni, iar din 2011 a fost introdusă şi secţiunea rock Teo Peter.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: