VIDEO Prima participare a României la Eurovision: „capcana culturală“ Dida Drăgan

VIDEO Prima participare a României la Eurovision: „capcana culturală“ Dida Drăgan

Dida Drăgan, în timpul concursului de la Ljubljana, Slovenia, din 3 aprilie 1993

Participarea României la concursul Eurovision din 1993 pare să fi anunţat fidel „reţeta“ tuturor manifestărilor de acest fel ulterioare: scandal, critici acide în presă şi deziluzia de după concurs

Ştiri pe aceeaşi temă

În urmă cu 20 de ani, o Românie proaspăt dezmeticită în zorii democraţiei bătea la uşile emancipării artistice europene. Un concurs care, până atunci, era urmărit doar la televizor, fiind prilej de invidii neconsumate printre artiştii şi românii de rând, devenise brusc accesibil. În acel 1993, aflat încă sub influenţa vizitei lui Michael Jackson în România, într-o perioadă în care introducerea TVA făcea ravagii, concursul Eurovision îşi deschidea porţile timid şi către ţările proaspăt ieşite de sub influenţa comunistă.

Avea să fie anul Didei Drăgan, cea aleasă să reprezinte România la preselecţia de la  Ljubljana (Slovenia), din 3 aprilie 1993. Însă, întregul proces de selecţie, prestaţia de la concursul din Slovenia, dar şi reacţiile publicului român par identice cu ceea ce se întâmplă şi în zilele noatre. Teoria conspiraţiei, fiasco-ul reprezentaţiei şi dezbaterea naţională de atunci anunţau, practic, deschiderea istoriei unei teme care, o dată pe an, inflamează spiritele artistice ale românilor şi se transformă scandal naţional.

Povestea unui an

Mai întâi, câteva cuvinte despre acel an magic. Aşadar, în 1993, primul an în care România era acceptată în calificările pentru concursul Eurovision, IRSOP realiza primul mare sondaj de opinie de după Revoluţie, printr-o serie de interviuri „faţă în faţă“ cu 1107 persoane în vîrstă de peste 17 ani. La întrebarea „În general, consideraţi că în România lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită?“, răspunsurile afirmative şi negative era în procente perfect egale, semn al confuziei în care românii trăiau în acei ani.

Românii îşi doreau cel mai mult sănătate, urmată la mare distanţă de bani, se temeau, în aceeaşi măsură, de un război în zonă şi de preţuri, şi aşteptau de la Guvern să stopeze creşterea preţurilor şi să ridice veniturile populaţiei. Pesimismul era la ordinea zilei: la întrebarea „Consideraţi că, în 1993, România va reuşi sau nu va reuşi să oprească criza economică?“, peste 58% dintre cei chestionaţi răspundeau negativ, urmaţi, din depărtare, de cele 26 de procente care „nu ştiau“. Aproape nimeni nu reuşea să economisească bani, iar cei puţini care aveau acest privilegiu o făceau „pentru a avea ceva pus deoparte“, nu pentru case, maşini sau excursii extravagante. Cel mai mare pericol social, atât în viaţa politică, cât şi în cea de zi cu zi, era considerate a fi hoţia, mita şi înşelătoria. Aşa era viaţa în acel an când România se pregătea să participe, pentru prima dată, la concursul Eurovision.

Selecţia TVR-IRSOP

În 1993, când România şi-a anunţat intenţia de a se înscrie la preselecţia pentru Eurovision, alte şase state, ieşite de sub tutela comunistă sau rezultate din dezbinarea fostei Iugoslavii erau într-o situaţie similară. Astfel, s-a decis organizarea unei preselecţii, în aprilie, în urma căreia doar trei dintre cele şapte pretendente urmau să ajungă în Millstreet, Irlanda, locul organizării Eurovisionului.

Mai întâi, a fost preselecţia naţională, organizată de TVR, pe 16 ianuarie 1993. Au concurat 11 cântece, câştigătorul fiind decis de IRSOP, în urma voturilor exprimate de privitori, măsurate la nivelul a 1.100 de familii. Iată lista melodiilor ce au concurat la acel moment, în ordinea intrării în scenă: „Seară de seară“ (Mioara Feraru), „Hai, spune“ (Laurenţiu Cazan), „Balerina“ (Nicoleta Alexandru), „Plec“ (Corina Dogaru), „Să nu mă minţi“ (Mădălina Manole), „Dintr-un vis“ (Monica Anghel), „Dă-mi din nou curajul de-a trăi“ (Laura Stoica), „Nu pleca“ (Dida Drăgan), „Micul meu univers“ (Carmen Trandafir), „Vreau să pierd“ (Elena Cârstea) şi „Te-aş numi iubire“ (Elena Cârstea).

Câştigătoare a fost Dida Drăgan. Deşi locurile 2 şi 3 nu au fost anunţate, presa vremii dezvăluia că acestea ar fi fost ocupate, în ordine, de Laurenţiu Cazan şi Laura Stoica.

 

IRSOP ne-a făcut-o din nou!“

Dida Drăgan, în colimatorul presei din 1993

Concursul „Kvalifikacija za Millstreet“ (n.r. – „Calificarea pentru Millstreet“) s-a organizat la Ljubljana, Slovenia, pe 3 aprilie 1993, în studiourile televiziunii publice Radiotelevizija Slovenija (RTV SLO). România a fost cea de-a cincea ţară intrată pe scenă, fiind precedată de Hungaria şi urmată de Slovenia. La sfârşitul concursului a fost anunţat dezastrul: Dida Drăgan primise 38 de puncte, plasându-se direct pe ultimul loc, din cele şapte existente.

A doua zi, „Evenimentul zilei“ titra: „IRSOP ne-a făcut-o din nou!“, alimentând o teorie cu succes popular din epocă, potrivit căreia rezultatele ar fi fost măsluite, dezavantajându-l pe „adevăratul câştigător“, Laurenţiu Cazan. Textul citat amintea notele primite de România din partea celorlalte şase ţări: Bosnia-Herţegovina - 5, Croaţia - 12, Estonia - 5, Ungaria - 5, Slovenia - 5, Slovacia - 6, urmate de o execuţie sumară a modului în care TVR organizase concursul, dar şi la adresa melodiei participante: „Nimeni nu a explicat publicului român, prea puţin familiarizat cu astfel de manifestări, care este specificul festivalului EUROVISION. Astfel, pe primul loc a ajuns o compoziţie cu o vizibilă tentă rock, în timp ce EUROVISION este un festival de muzică pop“.

Melodia Didei Drăgan nu avea nicio legătură cu rockul, însă imaginea populară a cântăreţei, formată pe baza apariţiei, a hainelor purtate, a mişcărilor scenice şi a vocii contribuise din plin la apariţia unor astfel de caracterizări.

„Draga noastră Dida / Ai pierdut partida“

Ziarul Libertatea publica, în aceeaşi perioadă, sub titlul „Am fost martori la sinuciderea artistică a Didei Drăgan“, părerile cititorilor, exprimate telefonic. Iată câteva dintre acestea: „Credeţi că putem intra în Europa cu Dida Drăgan?“ (Dl Munteanu, Bacău), „Participarea Didei Drăgan la Eurovision a fost o capcană culturală“ (anonim, Bucureşti), „Draga noastră Dida / Ai pierdut partida / Mădălina s-a rugat / Cântecul ţi-a blestemat“ (anonim, Bucureşti) sau „Dacă la Eurovision am fi concurat în aceeaşi grupă cu Albania, nu am fi fost chiar pe ultimul loc“ (Cartaş Romică, Constanţa).

Alte articole de presă, precum unul din „România Liberă“ erau şi mai dure: „Dida Drăgan a cântat groaznic. Păcat, începuse să interpreteze muzică pe versuri de Grigore Vieru şi o făcea binişor. Dar sunt oameni cărora Dumnezeu le mai ia şi minţile şi se duc spre direcţii pe care nimeni nu le înţelege. Aşa şi cu biata femeie... Bineînţeles că la Bucureşti s-a zis că femeia a fost sabotată, de nu i s-a auzit glăsciorul bine. Dar că s-a împiedicat ce mai zice lumea? Aşa s-a zis, că acolo s-ar fi împiedicat sau a avut un mers ceva mai ezitant“.

Contrar presei din România, prestaţia Didei Drăgan este, în continuare, chiar şi după 20 de ani, privită foarte bine în presa de specialitate străină. Prestigiosul site „EuroVisionary“, cel care analizează toate prestaţiile din istoria Eurovisionului, o caracterizează astfel pe acea Dida Drăgan din aprilie 1993: „ Fără îndoială, cel mai pasionant şi dramatic recital al serii. Dida îşi mişca mâinile de parcă viaţa îi depindea de asta, iar vocea dădea viaţă cuvintelor. Într-o apariţie de acest fel, există întotdeauna o linie fină între a transpune audienţa într-o nouă lume sau de a merge prea departe. Din păcate, Dida a înclinat uşor spre a doua variantă“, scrie situl citat, catalogând melodia României ca „o baladă“, nicidecum un „cântec rock“, cum era prezentată în România anului 1993.

Ultima menţiune despre apariţia Didei Drăgan la Eurovision a avut loc în „Evenimentul zilei“, în mai 1993. Ziarul anunţa sec: „Dida Drăgan şi-a donat premiul Eurovision unui leagăn de copii“. Şi cu acest cuvinte se încheia prima participare românească din istoria Eurovisionului.

 

Astă seară am fost martorii sinuciderii artistice a Didei Drăgan. Cei vinovaţi să fie traşi la răspundere.

Lucia Codreanu, Tîrgovişte

Concursul Eurovision a fost o bătaie de joc. Muzica românească a pierdut.

Dl. Tăujan, Bucureşti 

Citeşte toate materialele despre EUROVISION 2013 

 
O coincidenţă stranie, care implică participarea României la Eurovision, a influenţat câştigătorii concursului din 2009 până în prezent. Poziţia de pe care concurează România la Eurovision determină ţara care ocupă primul loc în competiţie în anul următor.
 
 
Era foarte încrezător înainte de semifinală, dar când a urcat pe scenă casca de control i-a căzut din ureche şi n-a mai auzit linia melodică pe care trebuia să interpreteze „It’s My Life”. 
     
 
Surprinzător, plagiatul nu reprezintă cel mai controversat aspect al competiţiei Eurovision. În aparenţă, este o competiţie inofensivă, în cadrul căreia reprezentanţii naţiunilor se reunesc şi interpretează melodii care rar se transformă în hituri radio, dar rar trece o ediţie fără scandal.
 

VIDEO Transmisie anulată în Turcia şi parodie după sărutul lesbian de la finalul reprezentaţiei Finlandei de la Eurovision

Reprezentaţia Finlandei a convins publicul şi a primit un loc în marea finală de sâmbătă a concursului Eurovision 2013. Dar spectacolul pus în scenă de Krista Siegrieds a reuşit să genereze şi controverse, după ce solista a sărutat o altă femeie pe scenă, la finalul reprezentaţiei.

Paula Seling: „În ciuda problemelor cu casca, Cezar a fost impecabil, momentul memorabil!”

„S-a vorbit mult despre momentul României la Eurovision. Peste tot. E normal. Punerea în scenă a fost un risc pe care echipa Romaniei şi l-a asumat şi a avut dreptate. România este în finală, învinge ţări pe care mulţi le vedeau finaliste”, scrie Paula Seling despre reprezentaţia lui Cezar Ouatu din a doua semifinala Eurovision, pe blogul său de pe adevarul.ro.

Angela Gheorghiu, despre Cezar Ouatu: „Sunt fericită că te-am descoperit”

Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, soprana Angela Gheorghiu spune că "adevărata faţă a lui Cezar Ouatu se va arăta în viitor", dincolo de competiţia de la Eurovision, care este un concurs pop şi are un "show specific". Soprana reafirmă că "suntem cu toţii foarte mândri", de calificarea lui Cezar Ouatu în finala de la Eurovision.

Cezar intră în finala Eurovision 2013 de pe poziţia a 14-a. Locul nu îl avantajează pe artistul român

Cezar Ouatu, reprezentantul României la Eurovision 2013, va intra în finala din 16 mai de pe poziţia a 14 din 26 de ţări participante. Aflat la jumătatea concursului, contratenorul român ar putea fi uşor dezavantajat, deoarece publicul reţine mai bine piesele de la început şi de la final.

VIDEO Eurovision 2013: ascultă cele 20 de melodii finaliste la concursul de la Malmo

România s-a calificat, joi seară, în finala concursului Eurovision, mulţumită contratenorului Cezar Ouatu. Printre artiştii care s-au calificat în ultima etapă a Eurovision 2013 se mai numără şi ByeAlex, din Ungaria şi Krista Siegfrids, din Finlanda.

Eurovision 2013 Cezar Ouatu, despre calificarea în finală: „Am plâns jumătate de oră“

„Mulţumesc mult. A fost extraordinar!“, au fost cuvintele lui Cezar după ce s-a calificat în finala concursului Eurovision 2013. În aplauze şi strigăte de fericire, în timp ce urca pe scenă la finalul show-ului, reprezentantul României a declarat telefonic pentru „Adevărul“ că e foarte fericit pentru această calificare. Cezar a primit cu lacrimi în ochi anunţul prezentatoarei suedeze.

VIDEO Eurovision 2013: Cezar Ouatu s-a calificat în finală

Aşa cum a prezis încă de la plecarea din ţară, Cezar the Voice s-a calificat în finala Eurovision 2013 ce va avea loc pe 18 mai la Malmo în Suedia. Contratenorul de 33 de ani din Ploieşti se va lupta cu artişti din alte 25 de ţări.

Paula Seling, despre reprezenta?ia Alionei Moon la Eurovison 2013: „Bravo, Moldova!” 

Marţi seară Eurovision a debutat în forţă cu un show impresionant. În deschidere, Loreen a reinterpretat piesa Euphoria alături de 60 de copii de la şcoli locale din Malmo care, spre final, au tradus versurile piesei în limbaj mimico-gestual frumos, grandios, adevărat.

VIDEO Cinci mituri despre Eurovision, demontate

În fiecare an, în preajma concursului Eurovision, presa şi fanii dau start pariurilor pentru marele câştigător, în timp ce gurile rele îşi încep tirada de motive pentru care nu are niciun rost să participi la acest concurs. Pentru cei mai sceptici, „The Guardian“ a adunat cinci dintre cele mai întâlnite mituri legate de Eurovision, pe care le-a combătut cu argumente pertinente.

EDITORIAL Maimuţăreala şi şmenurile de la Eurovision. Am văzut cu ochii mei 

„Ceea ce vă povestesc acum nu e vreo porcărie venită ”pe surse”. Sursa mea sunt eu, aproape întotdeauna. Am fost acreditată la două finale europene Eurovision, în Suedia, la Stockholm, în 2000, când am fost reprezentaţi de trupa Taxi, şi în Estonia, la Tallinn, în 2002, când au cântat pentru noi Monica Anghel şi Marcel Pavel”, scrie Simona Catrina, redactor-şef adjunct „Adevărul”.

VIDEO Reprezentanta Republicii Moldova, Aliona Moon, a trecut în finala Eurovision 2013

Aliona Moon s-a clasat în finala Eurovision. Republica Moldova a fost anunţată chiar prima în rândul celor trecute în finală. Alături de ea, locuri în finală au mai obţinut Lituania, Irlanda, Danemarca, Belorusia, Rusia, Estonia, Belgia, Ucraina şi Olanda.

VIDEO S-au ales primii zece finalişti Eurovision 2013

Primele zece ţări finaliste în cea de-a 58-a ediţie a concursului european de muzică Eurovision sunt următoarele: Moldova, Lituania, Irlanda, Estonia, Belarus, Danemarca, Rusia, Belgia, Ucraina şi Olanda.

Ce spun juraţii Eurovision Moldova despre concurenta noastră. Nicu Ţărnă: „Sper că Aliona va arăta întregii Europe că avem cu ce ne mândri“

În timp ce Aliona Moon se află în toiul pregătirilor pentru semifinala Eurovision de la Malmo, Suedia, colegii ei de breaslă o susţin alături de toţi fanii. La selecţia naţională, Aliona Moon a fost favorita juriului. Nici în pragul semifinalei de azi aceştia nu încetează să o laude.

Cu dispoziţie bună spre semifinala de la Malmo. Pasha Parfeny: „Nu ascultăm vorbele rele şi credem în forţele noastre”

Chiar în pragul semifinalei Eurovision 2013 din Suedia, Malmo, producătorul Alionei Moon şi fost concursant la Eurovision Pasha Parfeny este încrezut că Aliona se va prezenta la nivelul aşteptărilor publicului.

INFOGRAFIE Start la Eurovision 2013. Modelul suedez: un concurs de criză

Mar?i, 14 mai, a început a 58-a ediţie a concursului european de muzică Eurovision. Anul acesta, evenimentul are un buget înjumătăţit faţă de 2012, din cauza „dietei financiare“.

Cezar, asaltat de jurnalişti la deschiderea Eurovision 2013. Artistul român are un fan special: o bătrânică de 95 de ani

Cezar Ouatu, reprezentantul României la Eurovision 2013, a fost asaltat de presă şi de fani la ceremonia de deschidere a competiţiei, desfăşurată duminică, la Malmo (Suedia). Contratenorul a fost provocat în numeroase rânduri să interpreteze diferite arii de operă, fragmente din piesa lui, „It’s My Life“, ba chiar şi „Merry Christmas“ (Crăciun fericit), în variantă personală.

Bonnie Tyler votează cu Cezar la Eurovision 2013

Bonnie Tyler, reprezentanta Marii Britanii la Eurovision 2013 şi vedeta ediţiei din acest an, a rămas impresionată de vocea lui Cezar Ouatu şi a declarat că-l va vota pe artistul român.

VIDEO „Cezar ţinteşte către cer“. Cum va arăta prestaţia reprezentantului României la Eurovision 2013

Cezar Ouatu, reprezentantul României la Eurovision 2013, a avut sâmbătă seara cea de-a doua repetiţie pe scena de la Malmo Arena. Lucrurile au mers foarte bine pentru artistul nostru, după cum notează şi site-ul oficial al competiţiei, care scrie că „Cezar ţinteşte către cer“.

Republica Moldova e cotată mai bine decât România în topul caselor de pariuri de la Eurovision

23 dintre cele mai mari case de pariuri din lume au poziţionat Republica Moldova cu şase locuri mai sus decât România. Totuşi, ţara noastră e departe de vârful clasamentului.

VIDEO Aliona Moon a început cu stângul. Reprezentanta Moldovei la Eurovision, implicată într-un scandal

Nici nu au reuşit bine să se acomodeze la Malmo, că reprezentanţii Republicii Moldova la Eurovision au ajuns ţinta unui scandal, care s-ar putea lăsa cu consecinţe neplăcute.

VIDEO Eurovision 2013 Cezar şi Aliona Moon, reprezentanta Moldovei, show-uri asemănătoare?

După o zi de relaş, Cezar Ouatu, reprezentantul României la Eurovision 2013, se pregăteşte pentru o nouă repetiţie, care va avea loc sâmbătă seară. Prima apariţie pe scena de la Malmo a avut efectul scontat: a creat imediat controverse şi a dat naştere multor comentarii.

citeste totul despre: