INTERVIU Dan Bursuc, cântăreţ şi impresar: „Numai oamenii răutăcioşi pot denigra manelele“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dan Bursuc FOTO wowbiz.ro
Dan Bursuc FOTO wowbiz.ro

Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, Bursuc explică dacă s-a simţit sau nu discriminat vreodată ca artist şi povesteşte cum a fost să-şi ducă cântăreţii pe scena Teatrului Naţional şi cine sunt oamenii care l-au încurajat şi după care s-a ghidat în carieră.

Daniel Paraschiv, cunoscut sub numele de Dan Bursuc, este un compozitor, producător muzical, şef de orchestră şi clarinetist român de etnie romă. Este unul dintre cei mai cunoscuţi promotori ai manelelor din România, fiind numit uneori „Becali al manelelor“. Deţine casa de discuri Grand Production Bursuc şi a avut un rol important în afirmarea unor cântăreţi ca Florin Salam, Sorin Copilul de Aur şi Laura Vass. Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, Bursuc explică dacă s-a simţit sau nu discriminat vreodată ca artist şi povesteşte cum a fost să-şi ducă cântăreţii pe scena Teatrului Naţional şi cine sunt oamenii care l-au încurajat şi după care s-a ghidat în carieră. 

Weekend Adevărul: Ce părere aveţi despre „Fericire“, cea mai recentă melodie a Loredanei? O putem considera sau nu manea? 

Dan Bursuc: Da, e manea în toată regula. După părerea mea, fiecare artist poate să cânte orice gen muzical, atât timp cât există o melodie frumoasă, cu un text plăcut şi o linie muzicală frumoasă

 – nu contează ce culoare are melodia, roz, albastră sau maro. 

Aşadar, oricine poate interpreta o manea. 

Evident. Iar Loredana a fost întotdeauna foarte deschisă la colaborări de genul acesta, mai ales că e trendul ăsta acum – în care toată lumea e zăpăcită de muzicanţi – dar ea chiar şi-a dorit lucrul acesta şi am văzut că i-a făcut mare plăcere asociindu-se cu mai marii interpreţi, cu nume sonore, care sunt, la această oră, foarte apreciaţi. Cred că a făcut un lucru foarte bun. A interpretat foarte frumos, i-a plăcut colaborarea, de ce nu? Care e problema?! Controversele care se nasc pe teme de genul acesta sunt fix problema fiecărui om care ascultă sau apreciază orice gen îi place. 

Odată cu dările plătite, să vină şi drepturile

V-aţi simţit vreodată discriminat ca artist? 

Eu am avut cu ceva ani în urmă, dacă vă amintiţi, o problemă. Am lucrat o melodie pentru Copilul de Aur şi mi-am dorit foarte mult să filmez la Opera de stat, iar acolo au existat nişte discuţii legate de asta. A fost un mare scandal. Eu consider că, trăind într-o ţară în care noi ne plătim toate datoriile şi toate treburile astea pe care le avem de plătit, avem dreptul la orice instituţie din ţara în care trăim. Consider că noi suntem oameni, nu contează ce culoare avem şi ce limbă vorbim. Atât timp cât trăim în România, avem aceleaşi drepturi. 

Formaţia „Kana Jambe“ a cântat la Gopo, pe scena Teatrului Naţional. Aţi fost mândru că aţi ajuns în acel mediu?

Pentru că noi am avut foarte multe colaborări cu domnul Giurgiu (n.r. – Tudor Giurgiu, regizor şi producător de film) şi cu toată echipa dânsului, eu am participat la foarte multe festivaluri de-ale dânsului. Aşa că li s-a părut OK ca eu să fiu invitat, şi-a dorit ca eu să nu lipsesc atunci de la Premiile Gopo, ba chiar să interpretăm un moment. Noi colaborăm foarte mult cu dânşii. Eu, Dan Bursuc, persoana mea, atâta timp cât ştiu că-mi fac meseria frumos şi că nu las loc de interpretări făcându-mi meseria pe deplin, sunt împăcat. Sunt oameni şi oameni... şi răutăcioşi, şi invidioşi. Probabil mulţi şi-ar fi dorit să aibă această poziţie sau să fie la fel de apreciaţi. Şi probabil asta stârneşte, ca în orice domeniu de activitate, invidie. 

Primeşte criticile cu respect şi fără răutate

Cum v-aţi simţit după toate acele critici? 

Ştiţi ce? Eu nu mai pun la suflet dacă cineva vociferează sau se nasc tot felul de discuţii pe teme de genul acesta, eu le iau cu respect şi niciodată cu răutate. Diplomaţia mea întotdeauna lasă să se interpreteze că sunt un om cu educaţie frumoasă şi cu o creştere frumoasă. Eu merg înainte cu Dumnezeu şi ce e frumos, şi Lui îi place. Sunt oameni care îmbracă o haină că le stă bine, alţii îmbracă o haină şi nu le stă bine, doar aşa să fie... despre asta e vorba. Atât timp cât un om atât de mare ca domnul Giurgiu a ales ca Dan Bursuc să participe la o festivitate atât de mare ca Premiile Gopo, înseamnă că eu chiar mi-am meritat invitaţia, nu? Eu ţin să le mulţumesc acestor oameni cu nume sonore pe care îi pot bucura şi care pot avea încredere în ceea ce fac eu. 

Vi s-a părut vreodată jignitor termenul de manelist? 

Pentru mine nu e o jignire. Asta e o formă care s-a creat pe parcursul anilor, s-a găsit o denumire a acestui gen muzical, care a fost discriminat şi subestimat şi înnegrit, aşa, de foarte multă lume, dar eu am ajuns la concluzia că numai oamenii răutăcioşi pot denigra genul acesta muzical. Eu v-am spus, sunt mulţumit şi fericit, în faţa bunului Dumnezeu, că pot să-mi cresc copiii, familia, şi că am o satisfacţie datorită meseriei mele. Atâta timp cât există şi oameni care ne respectă, ne apreciază şi ne îndrăgesc pentru ceea ce facem, eu niciodată nu voi fi un om care să se supere pe răutăţile altor oameni. Eu iau lucrurile aşa cum sunt şi merg mai departe şi mă rog la bunul Dumnezeu să-mi dea putere, sănătate şi forţă, ca să pot să compun muzica asta în continuare şi să aduc cea mai mare bucurie în casele oamenilor care ascultă muzica lui Dan Bursuc.

Manelele, ascultate pe ascuns 

Despre ce cântaţi? Ce mesaje transmiteţi prin muzica dumneavoastră? 

Inspiraţia mea vine din viaţa omului de zi cu zi, din viaţa celor care îndrăgesc muzica noastră, eu mă regăsesc în sufletele lor şi asta mă ajută să compun. Muzica asta e atât de frumoasă, poţi cânta de fraţi, de mamă, de tată, de străinătate, de dorul de casă, de dragoste. Versurile contează foarte mult, dar şi maniera de interpretare. Pentru că noi cu asta am atras foarte mult. Există oameni care ascultă pe ascuns manele, nu recunosc. Noi, dacă n-am fi interpretat cu suflet şi dacă n-am fi avut texte frumoase în care să se regăsească oamenii obişnuiţi, n-am fi avut atât de mult succes. Dar oamenii se regăsesc în muzica noastră, de-aia este atât de ascultată. Unii recunosc, alţii nu, e fix problema lor. Dar ştiţi?, când ceva e interzis, atunci e mai interesant. Dar n-au cum să ne interzică, căci muzica nu are culoare şi o ascultă toată lumea, indiferent de gen, în orice colţ al lumii. 

Recunoştiinţa lui Florin Salam

Care este cel mai frumos mesaj sau compliment pe care l-aţi primit de la un artist pe care l-aţi lansat?

Eu vă zic de Florin Salam, care e crescut de mine. El tot timpul are semnul acesta de recunoştinţă. I-am creat un nume atât de sonor prin ceea ce am făcut pentru el, şi-mi spune tot timpul: „N-am să te uit în viaţa mea, cu ce te pot răsplăti ca să pot să te mulţumesc şi eu? Datorită ţie am ajuns cine sunt şi îmi pot ajuta familia şi fraţii şi surorile. Sunt un nume celebru şi am satisfacţii mari“. Un copil care, şi acum, la vârsta asta, îmi reaminteşte ce am putut face pentru el. Şi, într-adevăr, e iubit acum de o ţară întreagă. La fel şi Sorinel Puştiu’, Copilul de Aur, Laura Vass, Cristiana şi mulţi, mulţi alţii care au fost iniţiaţi de mine. Şi mai sunt loturi peste loturi care au plecat din mâna mea. 

Încurajările lui Tudor Giurgiu

Aţi avut vreo cumpănă mare în viaţă? 

N-am avut cumpene mari în viaţă, m-am bucurat de ceea ce am creat şi m-am bucurat că am întâlnit oameni mari, celebri, muzicieni, oameni în preajma cărora mi-am dorit să fiu de mic copil. Drept dovadă, revenind la Premiile Gopo, pentru mine a fost o mare satisfacţie să cunosc atâţia oameni şi să fiu invitat, deşi n-a fost pentru prima dată. Ani la rând am mers la festivalurile de la Cluj, unde am fost invitat. Şi tot acolo domnul Giurgiu mi-a zis: „Aici nu s-a cântat muzica asta niciodată. Chiar meriţi să cânţi, desfăşoară-ţi activitatea“. Şi am ridicat sălile în picioare, oamenii nu mai stăteau pe scaune. De aceea a avut acest om încredere în mine. Dar ştiţi, ca peste tot, mai sunt şi oameni răutăcioşi, pentru că ei n-au fost obişnuiţi să aibă parte de genul acesta de muzică într-un astfel de mediu. Să ajungă Dan Bursuc pe o scenă a Teatrului Naţional. Vă daţi seama? Nu şi-au imaginat aşa ceva. Dar, cu timpul, alte generaţii şi alte generaţii poate vor înţelege că acest gen muzical chiar este plăcut şi nu va mai fi discriminat. 

După ce oameni v-aţi ghidat în carieră?

Pentru mine, mari valori au fost Gheorghe Zamfir, Toni Iordache, Ion Dolănescu, Maria Ciobanu şi Dumitru Fărcaş. Dorinţa mea de mic asta a fost să ajung la fel de celebru ca ei. Mi-am dorit să las ceva în urma mea, aşa cum au lăsat şi aceşti oameni celebri ceva în muzica asta românească. Asta a fost şi dorinţa mea, dar fiecare cu genul şi cu stilul lui. 

Citeşte şi:

De ce rup manelele ţara în două şi în 2021. Cazul „Loredana Groza“

Muzică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite