Şerban Copoţ, artist, activist de mediu şi antreprenor: „Sper că ne vom trezi din acest dezmăţ consumerist“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Şerban Copoţ este foarte implicat în domeniul protecţiei mediului FOTO: arhiva personală
Şerban Copoţ este foarte implicat în domeniul protecţiei mediului FOTO: arhiva personală

Şerban Copoţ şi-a dedicat ultimii ani activităţilor de mediu şi spune că doar dacă oamenii vor fi mai uniţi putem evita încălzirea globală.

Ambasador pentru Schimbări Climatice, Ambasador al Comisiei Europene pentru Biodiversitate şi Ambasador WWF, Şerban Copoţ a acordat un interviu pentru „Weekend Adevărul“ în care a vorbit despre problemele de mediu din România, precum şi despre o foarte utilă aplicaţie de mobil pe care o va lansa în curând. 

Şerban Copoţ (constănţean, 40 de ani), foarte cunoscut şi pentru perioada de „Hienă“, în care a făcut parte din trupa Animal X, activează în domeniul protecţiei mediului încă din anul 2004. 

Artist, producător muzical şi preşedinte al Asociaţiei Generaţia Verde, el este implicat de 17 ani în numeroase proiecte de mediu de interes naţional – în 2009, asociaţia condusă de către Copoţ a realizat primul calculator de emisii de CO2 din România. 

„La începutul anilor 2000, nu era cool să fii ecologist“

„Weekend Adevărul“: Activezi în domeniul protecţiei mediului din 2004. Ce te-a făcut să te implici direct în acest domeniu foarte sensibil?

Şerban Copoţ: Mi se pare firesc că atunci când beneficiezi de un capital de imagine şi de un nivel de popularitate crescut să te foloseşti de acest lucru pentru a pune pe agenda publică şi subiecte de interes, nu numai albume de muzică. Aceasta a fost ideea de la care a plecat înfiinţarea Asociaţiei Generaţia Verde.

 - Cât de mult te-a ajutat în proiectele tale de mediu faptul că eşti un nume cunoscut în muzică?

Am mizat pe faptul că sunt cunoscut pentru a promova astfel de subiecte. Pe vremea aceea, la începutul anilor 2000, nu era cool să fii ecologist. Totul pleca din pură convingere.  

Procesul lung al educaţiei de mediu

 - Dacă ar fi să nominalizezi, ce exemple de bune şi rele practici legate de protecţia mediului în ţara noastră îţi vin prima oară în minte?

Există exemple bune, dar şi rele. De exemplu, dacă facem o întoarcere la rădăcini, adică în mediu rural, vedem exemple de ambele părţi. La ţară exista un sistem circular de gestionare a resurselor în care mai nimic din deşeurile produse în gospodărie nu era aruncat la groapa de gunoi, ci ajungeau ba la animalele din gospodărie, ba ca şi compost şi ulterior îngrăşământ pentru pământ. Nu putem spune însă acelaşi lucru despre chimicalele folosite în grădini, în cantităţi uriaşe, care poluează pânza freatică şi, culmea, fântânile ţăranilor. Noi, prin consumarea produselor crescute în acest fel, ne otrăvim încet, încet, la rândul nostru. Puţină educaţie pe acest segment nu ar strica şi ar arăta oamenilor greşelile pe care le fac, în multe cazuri fără să fie în cunoştinţă de cauză.

 - Cât de needucată crezi că este România în ceea ce priveşte protecţia mediului?

Este mai educată comparativ cu acum 15 ani – este un proces lung şi anevoios care necesită răbdare şi, uneori, amenzi. Sincer, scăparea de aceste metehne şi obiceiuri dăunătoare va veni odată cu noile generaţii. Educaţia timpurie este cea care ne va ajuta să evoluăm, cei în vârstă cu greu mai pot deprinde obiceiuri noi. Un adult care atrage atenţia unui alt adult poate crea probleme, însă atunci când te trage de mânecă un copil intervine ruşinea şi mesajul este recepţionat altfel.

 - De ce sunt prea puţini români preocupaţi de reciclare şi de colectarea selectivă a deşeurilor?

Pentru mulţi, reciclarea este considerată un moft, iar o astfel de atitudine pune piedici celor care îşi doresc să o abordeze, îi dezarmează. Uşor, uşor, lucrurile se schimbă, însă piedicile vor înceta numai printr-o acţiune fermă a autorităţilor care trebuie să implementeze o infrastructură adecvată reciclării la nivel naţional.

România, sub media europeană de emisii CO2 

 - În 2009, Asociaţia Generaţia Verde, al cărei preşedinte eşti, a realizat primul calculator de emisii de CO2 din România. Care a fost feedbackul şi ce rezultate au ieşit la iveală?

Peste 130.000 de români şi-au calculat amprenta de carbon prin calculatorul nostru, deci feedbackul a fost peste aşteptări. Faptul că atât de multă lume era interesată de acest subiect a fost încurajator pentru noi. România se afla la acel moment sub media europeană de emisii de CO2.

 - Care a fost cea mai îmbucurătoare reacţie pe care ai primit-o legat de acţiunile tale în domeniul protecţiei mediului?

Nu aş putea să pun degetul pe un moment anume. Reacţiile oamenilor care află trecutul meu în acest domeniu sunt nepreţuite. Sunt măgulit de acest aspect, însă mă şi pune pe gânduri, pentru că este foarte greu să comunici subiecte care nu au treabă în mod direct cu mondenul.

 - Pactul European pentru Climă este o iniţiativă la nivelul UE care invită oamenii, comunităţile şi organizaţiile să participe la acţiuni de combatere a schimbărilor climatice şi să construiască o Europă mai eco. Anul acesta, în luna iunie, ai fost speaker la un eveniment care s-a desfăşurat simultan în toate ţările membre UE şi ai fost implicat la nivel local în această campanie. Ce recomandare ai pentru cei care vor să aleagă un stil de viaţă sustenabil?

Împreună putem reduce impactul schimbărilor climatice prin acţiuni responsabile în vieţile fiecăruia. Însă două lucruri vă propun: cumpăraţi produse locale şi scoateţi încărcătoarele din priză. În curând vom lansa o aplicaţie de mobil care vă va ajuta prin sugestii şi diverse activităţi să vă reduceţi amprenta de carbon. Mai avem puţin de lucru, însă când va fi gata, va fi ca un program de fitness care te va ajuta să lupţi cu schimbările climatice. 

Ghid de bune practici ecologice 

 - Ce implică, mai exact, viitoarea aplicaţie de pe mobil pentru reducerea amprentei de carbon?

Nu pot să vă dau foarte multe detalii, însă vă pot spune că va fi ca un ghid de bune practici care va fi alături de noi zi de zi. Ne va da sugestii de reducere a amprentei, ne va da sugestii de achiziţii şi ne va ajuta să economisim bani. Am estimat că această economie financiară va fi în jurul a 800-1.000 de euro pe an pentru o familie cu un copil care trăieşte la bloc, într-un apartament de 50-80 de metri pătraţi.

 - Cât de dificilă va fi pentru România trecerea la energia verde?

Avem şansa istorică de a face nişte paşi foarte mari în această direcţie şi să îi ajungem pe vestici din urmă. Totul depinde doar de noi.

 - Cât de optimist sau de pesimist eşti privind reducerea încălzirii globale pe termen mediu şi lung?

Sunt optimist din fire. Sigur se vor găsi soluţii ca oamenii să reacţioneze ca un tot unitar până să ne bată tornada la uşă. Mama Natură este răbdătoare şi sper că noi ne vom trezi din acest dezmăţ consumerist.

Vă mai recomandăm şi:

Şerban Copoţ, alias Hienă, s-a însurat în secret: primele declaraţii ale artistului

Şerban Copoţ, coprezentator în noul sezon al show-ului „Next Star“: „Pe «vulpoiul» de Negru îl ştiu de 18 ani“

Muzică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite