Se împlinesc 7 zile de la tragedia din clubul Colectiv, punctul de pornire unei noi revoluţii româneşti. În acea seară trupa Goodbye to Gravity lansa un cântec nou intitulat ”The day we die” [”Ziua în care vom muri”]. Versurile acelei melodii sunt profetice şi vorbesc despre corupţie, luptă, foc şi schimbare.

Melodia ”The day we die” nu este un marş sau o piesă folk, cum sunt majoritatea imnurilor revoluţionare, ci o piesă metalcore [un substil agresiv al genului rock]. Stilul muzical dar şi titlul au indus în eroare presa la început, unii oameni susţinând că este un cântec satanist. Dar o privire mai atentă la text ne arată cu totul altceva...

De ce spun că melodia „The day we die” este un imn al revoluţiei?

Care sunt motivele pentru care acest cântec poate fi pus alături de alte cântece născute din revoltă?

1. Chemarea la luptă

La fel ca în toate imnurile revoluţionare, cântecul acesta este unul anti-sistem şi anti-corupţie. Încă de la Marseillaise, celebrul cântec al Revoluţiei Franceze autorii spuneau ”Haideţi la arme, cetăţeni! Formaţi batalionul şi haideţi să mergem la luptă!”.

În ”Fight the power” Public Enemy versurile care au intrat în istorie sunt ”Luptă împotriva Puterii, luptă împotriva celor care ţin Puterea”. Iar în ”Get up stand up” compus şi interpretat de Bob Marley găsim refrenul ”Ridică-te şi susţine-ţi drepturile, ridică-te şi nu ceda lupta pe care o duci”.

În superbul imn rap ”Egali din naştere” Ombladon & Raku avem la refren ”Totul pare mare atunci când eşti mic, nu-i nimic! Totul pare de neatins, nu te lăsa invins”. Să nu uităm cântecul lansat de Morometzii în 2004, titlu care a devenit slogan la toate manifestaţiile: ”România, trezeşte-te!” [vezi comentariile din 2015 ale acestei melodii pe YouTube].

Cântecul ”The day we die” spune la un moment dat: ”Mă uit la ai mei, sunt ca o armată întreagă, cu privirea la duşman, pregătiţi să pornească anarhia” iar la altă strofă ”Păstrează-ţi poziţia în zona de luptă” şi ”Strânge pumnii, fii în poziţie de luptă”.

2. Duşmanul

Trebuie să vă spun că toate cântecele revoluţionare definesc Duşmanul.

Chiar imnul nostru naţional menţionează de mai multe ori acest duşman prin expresii precum ”barbarii de tirani”, ”cruzii tăi duşmani”, ”iataganul barbarei semilune”, ”despotismul”, ”cruzii”. În Marseillaise avem ”tirania” în antiteză cu ”sângele impur” - care se referea la faptul că nobilii se considerau că au sânge pur, deci cei cu ”sânge impur” erau oamenii obişnuiţi, cetăţenii.

Golaniada a fost numele dat manifestaţiilor de stradă din Piaţa Universităţii a anului 1990, care au durat aproape două luni, fiind înnăbuşite în sânge de venirea minerilor. Cântecul revoluţionar de atunci a fost ”Imnul Golanilor” al lui Cristi Paturca, unde este mai clar definit duşmanul: ”Mai bine haimana, Decât trădător, Mai bine huligan, Decât dictator, Mai bine "golan", Decât activist, Mai bine mort, Decât comunist.” E trist că în zilele acestea, în Piaţa Universităţii, se cer cam aceleaşi lucruri ca acum 25 de ani la Golaniadă: legea lustraţiei, modernizarea clasei politice, stop manipulării prin presă.

3. Corupţia şi abuzurile

Corupţia clasei politice apare des în cântecele-manifest, vă amintesc câteva versuri din BUG Mafia ”Româneşte” - ”Copiii se nasc fără nici un viitor, Deci domnule ministru, deputat sau senator, Când tu apari mereu cu masca ta, La fel şi tot de atâtea ori îţi doresc eu ţie moartea” şi Guess Who ”Manifest” - ”Că nu ne mai pasă, oricum ne-ai luat tot ce-am avut pe masă, Halal caracter daca ne ceri din casă! Te uiţi de sus şi râzi, o arzi incognito, Sunteţi toţi o apă şi-un pământ traşi la indigo.”

Bob Dylan cânta în ”The times they are a-changin'” - ”Deputaţi şi senatori, vă rog ascultaţi ce vă spun, nu staţi în drum, nu mai blocaţi intrarea”.

Care este duşmanul în cântecul revoluţionar ”The day we die”? Corupţia şi abuzul celor care conduc societatea:

”Apasă pe trăgaci! Mă fut în corupţia voastră nenorocită Este acolo de când ne-am născut, dar n-am putut-o vedea Mereu ne-am simţit atât de goi De parcă speranţele noastre au fost spânzurate”

Suferinţa şi revolta zecilor de mii de români care au ieşit în stradă săptămâna asta se găsesc deja în acest cântec scris cu mult înaintea tragediei din clubul Colectiv! Autorii melodiei ştiau ce simt colegii lor de generaţie şi au pus acele sentimente în melodie. E adevărat că majoritatea celor care ies în stradă acum nu ştiu versurile acestui cântec, dar descoperim aceleaşi probleme şi aceleaşi revendicări, ca şi cum ”The day we die” ar fi fost o profeţie.

4. Generaţia mea

Imnurile revoluţionare sunt scrise în general la persoana I [eu, noi] dar pronumele personal nu spune prea multe despre cine suntem ”noi”, cei care protestăm. Am regăsit în ”The day we die” menţiuni despre ”noua generaţie” pe care le găsim în general în cântecele-manifest: ”Atitudinea voastră condescendentă a luat-o razna, noi credeam că v-aţi prins de asta deja” şi ”Noi nu suntem numere [doar o statistică]”.

Sunt desigur şi cântece-manifest care chiar aşa se intitulează: The Who ”My Generation”Limp Bizkit ”My Generation”Nas, Damian Marley, Joss Stone, Lil Wayne ”My Generation”.

5. Moartea

Deşi în titlu avem cuvântul ”die” [moarte] şi pare un titlu nepotrivit pentru un imn, daţi-mi voie să vă spun că moartea apare în toate imnurile revoluţionare. Chiar şi în imnul naţional al României unde avem atât versurile ”Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost' pământ!” cât şi ”Viaţă-n libertate ori moarte! strigă toţi.”.

Chiar şi Bob Dylan vorbeşte despre moarte în probabil cel mai puternic cântec-manifest din istoria muzicii folk, ”Masters of war”: ”Sper că vei muri şi moartea ta va veni curând... Voi sta să văd cum te cobori în patul morţii tale, şi voi sta lângă mormântul tău ca să fiu sigur că ai murit”. Morbid, nu e aşa?

Desigur avem şi ”Killing in the name” - un cântect rock lansat în 1992 de trupa rap-metal Rage Against The Machine. [iată că avem imnuri revoluţionare şi în stilul metal]

Valeriu Stelian cânta în imnul Revoluţiei Române de la 1989: ”De ce nu încetaţi acest cumplit razboi, De ce vă gândiţi numai la voi, Şi nici nu vă pasă de mama care-şi plânge copilul său ucis ce zace-n bălţi de sânge!”. E interesant că acest cântec a fost compus în 1973, mult înainte de evenimentele din 1989, dar versurile s-au potrivit ca o mănuşă realităţilor din acel decembrie revoluţionar.

6. Acum sau niciodată

Revoluţia se întâmplă azi, acum, fără întârziere. Toate imnurile revoluţionare subliniază această coordonată temporară, inclusiv imnul nostru naţional: ”Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă”.

În ”The day we die” avem următoarele versuri:

”În tot acest timp cât am fost ţinuţi deoparte Şi nu am putut spune nimic PÂNĂ AZI”

7. Libertate şi dreptate

Se vorbeşte mult despre libertate şi despre dreptate în cântecele revoluţionare, nu-i aşa?

Nu vă mai citez din Marseillaise şi din ”Deşteaptă-te, române!” pentru că ştiţi deja că sunt modele de cântece revoluţionare.

Hai să venim mai aproape de vremurile noastre: Bob Dylan ”Blowin' in the wind” - ”Câţi ani trebuie ca un om să trăiască pentru a-i fi permisă libertatea?” iar Michael Jackson în ”They don't care about us” - ”Spune-mi ce a mai rămas din drepturile mele? Am ajuns invizibil doar pentru că mă ignoraţi? Mi-aţi promis libertatea şi dreptate [în Constintuţie]”. Chiar anul acesta, Pharrell Williams spune în hitul lui ”Freedom”: ”Primul nume al nostru este Free, al doilea este Dom, Pentru că noi credem toţi în acelaşi Pământ”.

La noi, în muzica românească pot cita din cântecul-manifest VUNK ”Vreau o ţară ca afară” care se referă într-un mod metaforic la justiţia din sistem: ”Vreau o ţară ca afară, Să nu ne ţină nimeni pe bară, Vreau o ţară sănătoasă, Că degeaba e frumoasă!”.

Avem desigur ”libertatea” şi ”dreptatea” inclusiv în melodiile scrise imediat după Revoluţie, cum ar fi superbul imn ”Cântec pentru libertate” cântat de Ion şi Doinea Aldea Teodorovici cu Dida Drăgan: ”Ne e frate Prutul cu flori creştine, şi Mureşul şi Oltul frate! Suntem cu tine, suntem cu tine, suntem cu tine Libertate”

În ”The day we die” conceptul de libertate este chiar la refren:

"Nu suntem numere, suntem liberi, suntem atât de vii, Pentru că ziua în care renunţăm, este ziua în care vom muri!”

---------------------------------------

Muzica a fost mereu soundtrack-ul mişcărilor de revoltă al oamenilor. În versuri revoluţionarii şi-au sintetizat durerea, furia şi speranţele. Refrenele cântecelor-manifest au devenit sloganuri şi chemări la luptă, reuşind de multe ori să transceadă istoria.

Imnul Revoluţiei Colectiv îl poţi asculta mai jos iar albumul Goodbye To Gravity îl poţi cumpăra de aici.

Foto: Ciprian Mihai