VIDEO În numele tatălui: 10 filme cu taţi şi copii

În lumea hollywoodiană, nepotismul nu e un păcat, este chiat o atracţie. Nu numai că ajungem să comparăm progeniturile cu taţii (uneori, primele au chiar câştig de cauză), dar vedem şi relaţia ce se naşte între cei doi pe marele ecran. Uneori, de fapt, aflăm mult mai multe decât am vrea să ştim despre viaţa personală a starurilor.

„The Time“ a realizat o listă cu zece filme în care taţi faimoşi joacă alături de copiii lor din viaţa reală, ştergând intenţionat graniţa dintre interpretare şi viaţa privată.

„Teroare în Boston“ (Blown Away – 1994)

În afară de faptul că nu poţi urmări acest film despre un atentat cu bombă la Boston fără să-ţi aminteşti de recentele evenimente din timpul maratonului din Boston, filmul nu este chiar foarte bun. Şi totuşi, primeşte puncte pentru performanţa lui Lloyd Bridges, care joacă rolul unchiului lui Jeff Bridges, fiul său din viaţa reală. Amândoi par să manifeste apreciere şi afecţiune unul faţă de celălalt, lucru care te face să te gândeşti cât de frumoasă era relaţia în viaţa reală.

„În familie“ (It runs in the family – 2003)

Kirk, Michael şi Cameron Douglas joacă rolurile unui bunic, tată şi, respectiv nepot. Chiar şi mama lui Michael Douglas, fosta soţie a lui Kirk, şi-a călcat pe suslet şi a venit s-o joace pe soţia lui Kirk. Subiectul filmului este nervozitatea obişnuită dintr-o familie de oameni de succes. Urmărind filmul acesta te poţi simţi ca şi cum ai privi direct pe fereastra familiei Douglas.

„Hoinarul“ (Honkytonk Man - 1982)

În această peliculă Clint Eastwood cântă country şi încearcă să înregistreze un album înainte ca tuberculoza să pună stăpânire pe viaţa sa. Kyle Eastwood îl interpretează pe nepotul său care este un şofer mult mai bun decât Clint şi care se foloseşte de călătoria de afirmare a unchiului pentru a scăpa de la ferma familiei. Este greu de privit acest film, regizat şi produs de Clint Eastwood, care îi dă nişte lecţii de morală cam dubioase fiului său (în film, nepotul), trecând cu vederea pierderea virginităţii copilului într-un depozit. În viaţa reală, Kyle a ajuns să fie basist de muzică jazz şi chiar a compus muzică pentru coloana sonoră a filmelor tatălui său. Aşa că poate lecţiile de viaţă nu sunt atât de dubioase în viaţa reală.

„Pe heleşteul auriu“ (On Golden Pond – 1981)

Henry Fonda a câştigat singurul Oscar al carierei sale cu acest film. S-a dovedit a fi şi ultimul său rol. Relaţia dintre el şi fiica sa, Jane Fonda, nu a fost foarte roz în viaţa reală, aşa că jocul actoricesc în acest film e posibil, să nu-i fi solicitat prea mult. Chelsea (Jane Fonda) s-a chinuit o viaţă întreagă să câştige aprecierea unui tată mai rece (Peter Fonda).

„Marele Buck Howard“ (The Great Buck Howard – 2008)

În această fabulă, Colin Hanks renunţă la şcoala de avocatură şi devine asistentul unui fost magician (John Malkovich), spre nemulţumirea tatălui său (Tom Hanks). Poate că tatăl său a fost la fel de nemulţumit în viaţa reală când Colin a decis să i-o ia pe urme în lumea perfidă şi rea a actoriei. Sau poate că a fost foarte mulţumit de alegerile fiului, mai ales că a produs multe dintre filmele în care a apărut Colin.

„Comoara din Sierra Madre“ (The Treasure of the Sierra Madre – 1948)

John Huston rămâne singurul cineast din istorie care a regizat filme în care au jucat şi fiica, şi tatăl său, în roluri pentru care au câştigat Oscar. În Sierra Madre, Walter Huston îl interpretează pe Howard, un om înţelept şi cu experienţă de viaţă, sub bagheta genialului său fiu, regizorul John Huston. De câte ori apare pe ecran, interpretarea lui Walter este presărată cu cele mai emoţionante momente şi are cele mai frumoase replici.

„Luna de hârtie“ (Paper Moon – 1973)

În comedia neagră a lui Peter Bogdanovich, Ryan O'Neal este un escroc care pozează în vânzător de Biblii, iar fiica sa, Tatum, este şi ea o artistă a înşelăciunilor. Relaţia ciudată de pe ecran dintre tată şi fiică pare şi mai credibilă luând în considerare înstrăinarea şi chiar problemele mai grave pe parcursul vieţii lor reale.

„Wall Street“ (1987)

Charlie Sheen este prins între două figuri paterne în acest film, doar că una dintre ele este chiar tatăl său din viaţa reală, Martin Sheen, celălalt fiind Michael Douglas. La  un sfert de secol de la premieră, este greu să urmăreşti relaţia tensionată dintre Martin şi Charlie, fără să-ţi închipui dezamăgirea tatălui la excesele fiului din viaţa reală.

„Zoolander manechinul“ (Zoolander – 2001)

Jerry Stiller este specializat în roluri comice de nervos şi isterizat, în timp ce fiul său este specializat în umiliri şi ruşini care dau naştere unor momente comice. Relaţia lor de pe ecran în „Zoolander“ funcţionează de minune: Ben Stiller are parte de momente umilitoare, dar este prea ameţit să le dea importanţă, iar Jerry Stiller îl interpretează pe agentul manechinului care îl exploatează şi îl ţine departe de problemele serioase ale vieţii.

„Lara Croft: TombRider“ (2001)

În afara ecranului, Angelina Jolie şi Jon Voight sunt foarte reci unul cu altul, dar acest lucru nu se observă în primul film al seriei Lara Croft, făcut atunci când încă se înţelegeau.