Regizorul Alexandru Belc: „«Metronom» este un film şi pentru părnţii noştri, dar în acelaşi timp este un film pentru generaţia anilor 2000“

Regizorul
Alexandru Belc: „«Metronom» este un film şi pentru părnţii noştri, dar în acelaşi
timp este un film pentru generaţia anilor 2000“

Ediţia din acest an a Festivalului de Film de la Cannes  înseamnă un nou succes pentru cinematografia românească. Prezentat în premieră mondială la Cannes, pe 24 mai, în cadrul secţiunii Un Certain Regard, filmului Metronom în regia lui Alexandru Belc i-a fost decernat premiul pentru cel mai bun regizor.

Povestea filmului Metronom este plasată în România anului 1972. Doi liceeni se iubesc şi scriu scrisori la emisunea METRONOM de la Europa Liberă. Când el primeşte aprobarea să plece definitiv din ţară, împreună cu familia, ei ştiu că trebuie să se despartă, dar nu se aşteptau ca ultimele zile împreună să devină hotărâtoare pentru întreaga lor viaţă.

„Filmul porneşte de la ideea de libertate şi de la ceea ce însemna muzica, mai ales în anii 70. În acelaşi timp, filmul  este şi un mare semn de întrebare despre ceea ce înseamnă libertatea astăzi, pentru generaţia celor tineri.” spune regizorul Alexandru Belc, invitat în ediţia dedicată filmului METRONOM, transmisă live de Adevărul.

Filmul Metronom aduce în poveste un personaj care este prezent prin absenţă, dar care a reprezentat  fenomenul anilor 70. El era  principalul furnizor de liberate pentru tinerii din România acelor vremuri.

Cornel Chiriac, jurnalist la Radioul public realiza, la finalul anilor 60 emisiunea Metronom, unde tinerii ascultau  Beatles, Cream, Jimi Hendrix, Bob Dylan sau Joan Baez. Tot lui Cornel Chiriac îi datorează lansarea şi formaţiile româneşti Phoenix  şi Sideral. Cu emisiunea sa Metronom, Chiriac devine un fenomen pentru publicul din România dar şi o mare ameninţare pentru regimul comunism.

La începutul anilor 70, Cornel Chiriac reuşeşte să fugă din ţară şi ajunge în Germania, unde îl întâlneşte pe Noël Bernard, directorul  de atunci la  Radio Europa Liberă.

În cel mai scurt timp, emisiunea Metronom avea să se audă din nou, de la capăt,  de data aceasta  la Europa Liberă, devinind pentru români principala sursă  de muzică  occidentală.

Cornel Chiriac,  emisiunea sa şi muzica difuzată de el devin  centru de rezistenţă  pentru  tinerii din România. În ciuda cenzurii comuniste,  românii, mai ales tinerii  găseau diferite metode de a-i trimite scrisori lui Cornel Chiriac cu muzica pe care  doreau să o asculte la emisiunea Metronom.

Pentru români, un erou, pentru comunişti o terbilă ameninţare, Cornel Chiriac are un sfârşit tragic. În seara de marţi, 4 martie 1975, pe o stradă din  München, Cornel Chiriac este găsit înjunghiat, lângă maşina sa. Din păcate, poliţia sosită la locul crimei avea să constate decesul acestuia.

Invitat în ediţia dedicată filmului Metronom şi transmisă live de Adevărul,  Neculai Constantin Munteanu, jurnalistul Radio Europa Liberă povesteşte despre fenomenul Metronom şi despre modul cum a continua acesta să existe, chiar şi după moartea lui Chiriac şi mai ales cum publicul trimitea scrisori la Europa Liberă, eludând cenzura comunistă din ţară.

„Când am ajuns acolo, în 80,(nr.Radio Europa Liberă), Cornel Chiriac nu mai trăia.  Dar mitul lui era foarte viu şi  perpetuat de mulţimea ascultătorilor  fideli ideii de Metronom. Era o emisiune duminicală care se numea Metronom by Request şi unde se transmitea muzică la cerere. O formulă radiofonică pe care el o inventase. Cornel Chiriac  dialoga continuu cu ascultătorii din ţară, prin scrisorile care soseau la radio de la aceştia. Astfel, Cornel Chiriac a făcut posibil se fie sfâşiată Corntina de Fie, care părea de netrecut. Rutele neoficiale prin care aceste scrisori ajungeau erau diferite. Cele mai multe erau transmise vara, când era vacanţă şi tinerii ajungeau pe litoral.  Prin intermediul turiştilor străini, a şoferilor de tiruri, a marinarilor, mai ales a celor de pe Dunăre care ajungeau la Viena, dar şi acelora care beneficiau de mcul trafic de la frontiera de Vest a ţării, românii transmiteau aceste scrisori. Ei cereau muzica pe care vor să o asculte, dar îşi exprimau şi opiniile despre starea de fapt şi atmosfera din România. În momentul în care eu am ajuns la Europa Liberă, România trăia sub cei trei F: foamea, frigul şi frica. ”

Neculai Constantin Munteanu consideră că echipa filmului Metronom a reuşit să realizeze un lucru extraordinar. Să transforme ideea mitului Metronom şi implicit a lui Cornel Chiriac şi să facă posibil ca acest nume să rămână viu şi azi.

„Eu cred că la acest film cel mai bine vor răspunde cei născuţi după anul 2000. Filmul nostru pentru ei este. Şi nu neapărat pentru nostalgici şi pentru cei care au trăit atunci. Este un film şi pentru părnţii noştrii, dar în acelaşi timp este  un film pentru generaţia anilor 2000” mai spune Alexandru Belc, în cadrul ediţiei live.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările