Ca întotdeauna la un film de acest gen, trebuie să discernem cu mare atenţie între faptele istorice cât ştim noi de reale, adică aşa-numita „istorie oficială“, şi elementele de pură ficţiune, aduse în scenă de imaginaţia scenariştilor. Apoi trebuie să ne întrebăm de ce apar aceste diferenţe şi cărui scop mai mult sau mai puţin ascuns servesc ele. Aceasta pentru că, după cum se ştie, principala funcţie a Hollywood-ului a fost, încă de la bun început, una propagandistică, de modelare a opiniilor – mai întâi ale americanilor, apoi treptat ale întregii planete –, dimensiunea de divertisment nu este decât una secundară.

Aproape o „clonă“

„300: Ascensiunea unui imperiu“ este continuarea marelui succes din 2006, „300 – Eroii de la Termopile“, doar o mică parte de la început este plasată în urmă cu zece ani, pe câmpia de la Maraton şi imediat după. Proiectul a avut o gestaţie foarte grea, fiind reluat şi abandonat de mai multe ori. În cele din urmă, a fost dat pe mâna unui regizor semidebutant, de origine israeliană, necunoscutul Noam Murro, care de altfel nu reuşeşte aproape deloc să-şi pună amprenta pe film.

Regizorul Zack Snyder, cel pe care „300“ „l-a făcut om“, a continuat cu filme de succes, realizate destul de personal, de la „Watchmen“ la „Man of Steel“, adică noul „Superman“. El apare pe genericul acestui al doilea „300“ doar în calitate de coscenarist şi de coproducător. Evident însă că viziunea artistică a lui Snyder hrăneşte în continuare maniera în care este realizat filmul, destul de similară de altfel cu cea a primului volet.

Demonizarea iranienilor

Să nu ne lăsăm înşelaţi însă de aparenţa de divertisment facil, cu eroi viteji şi glumiţe istorice, a acestor filme hollywoodiene. Cele două pelicule, realizate după benzile desenate ale americanului Frank Miller, sunt, ca şi altele, piese esenţiale în războiul propagandistic pe care Statele Unite îl poartă de ceva vreme cu regimul islamic din Iran, cu Orientul musulman în sens larg.

Cele două războaie medice din prima jumătate a secolului V î.Hr. sunt socotite de istorici ca debutul conflictului major care subîntinde istoria dintre Occident şi Orient, Europa şi Asia etc. Demonizarea Imperiului Persan, adică a iranienilor, a început încă de la invazia lui Alexandru, a fost reluată de romani care s-au confruntat, la vremea lor, cu parţii şi a continuat în istorie până astăzi, când această civilizaţie multimilenară este redusă propagandistic doar la rătăcirea ayatollahilor.

„Democraţie“ vs. „tiranie“

Pentru ca lucrurile să fie clare oricui, scenariul utilizează încă din primul sfert de oră de câteva ori termenul „democraţie“, „experiment democratic“, iar apoi cuvântul care revine cel mai des este „libertate“, opusă tiraniei reprezentată de Xerxes. Este fals, pentru că din coaliţia grecilor care a luptat la Salamina nu au făcut parte doar atenieni „democraţi“, ci şi soldaţi din regimuri aristocratice (Sparta, în primul rând) sau chiar tiranii (o formă de conducere de către un „tyrannos“ foarte populară printre cetăţile-stat greceşti).

Anacronismele se ţin, de altfel, lanţ. Darius I nu a participat la Bătălia de la Marathon, prin urmare nu avea cum să fie ucis acolo de către Temistocle. Titlul filmului se referă la fortificarea imperiului persan de către „regele-zeu“ Xerxes I, scenariul este inspirat de romanul grafic „Xerxes“ al lui Frank Miller, dar împăratul apare totuşi foarte puţin.

Principala confruntare a generalului atenian Temistocle este cu grecoaica Artemisia, comandanta flotei persane, personaj istoric, deşi nu s-ar crede, real, dar ficţionalizat şi adus, pe tehnica deja binecunoscută din primul film, la dimensiuni mitice şi fantastice.

Ostracizat şi exilat

Să nu uităm, de altfel, nici că Temistocle a fost ulterior „ostracizat“ drept recunoştinţă de către concetăţenii săi atenieni („M-am săturat să tot aud spunându-i-se «cel drept»“, este celebra justificare, care a ajuns până la noi, a unui „cetăţean“ cu drept de vot) şi a sfârşit în calitate de consilier la curtea lui Artaxerxes, succesorul „regelui-zeu“ la cârma Imperiului Persan!

Ca şi „Eroii de la Termopile“, şi filmul acesta pare mai degrabă un fantasy localizat pe altă planetă decât un film propriu-zis istoric, iar fundalurile par (şi sunt) desenate, pentru a sugera aspectul benzii desenate originare. Problema este că, faţă de primul film (cu totul memorabil), acesta nu mai aduce nimic nou, părând doar ceva făcut în grabă, pentru a fi predat la termen.


Info

300: Ascensiunea unui imperiu / 300: Rise of an Empire (SUA, 2014)

Regia: Noam Murro

Cu: Sullivan Stapleton, Eva Green, Rodrigo Santoro, Lena Headey

Rulează la: Cinema City Sun Plaza

3 stele