În ultimii cinci ani am fost martorii intrării pe piaţă a atâtor de multe şi fascinante filme Science-Fiction (SF) încât se simte faptul că acest gen de cinema revine în forţă în atenţia oamenilor de film dar şi a publicului.  Suntem într-o nouă era a SF-ului care se va extinde şi în anii următori. 
  
 Da, am avut şi multe remake-uri sau continuări la cele mai vechi, gen seria "Transformers", seria reinceputa "Star Trek", nouă serie "Star Wars", "Godzilla" (în pregătire), seria "Ironman" şi "Avengers" cât şi derivatele lor, seria reinceputa "Planeta Maimuţelor", "Prometheus", "Tron Legacy", "Total Recall", "Battleship", "Cloverfield" şi  care au rostul lor, fie doar comercial. Să nu uităm că o parte din boxoffice-ul acestor filme se re-investeşte de către studiouri în alte filme, unele cu idei originale gen "District 9", "Inception", "Looper", "Oblivion", "Pacific Rim", "Elysium", "Gravity", "Jupiter Ascending", "Interstellar" cât şi mega-producţia "Avatar" (unele din ele sunt încă în stadiul de pre-producţie sau producţie). 
  
 Dar au fost şi filme independente SF gen "Moon", "Another Earth", "Monsters", "Chronicle", "Cloud Atlas", "Attack the Block", "Primer" care au arătat creatori dispuşi să ia riscuri şi să câştige atenţia publicului prin calitatea scenariilor şi filmelor rezultate. 
 
 Ultima data când a mai fost o asemenea exaltare în ceea ce priveşte SF-ul a fost anii 1996-1999, ani în care au apărut "Independence Day", "Starship Troopers", "The Fifth Element", "Contact", "Men în Black", "Gattaca", "Star Wars - Phantom Menace" cât şi megahitul "The Matrix". 
  
 Acum şase ani cunoscutul regizor Ridley Scott (şi unul din preferaţii mei) a declarat că SF-ul - genul care i-a lansat cariera - e la fel de mort precum western-ul. Cinci ani mai târziu acelaşi regizor s-a întors la Science-Fiction producând şi regizând filmul "Prometheus".  
 
  
 O bună parte din regizorii cunoscuţi au în lucru proiecte SF (Chris Nolan, Neill Blomkamp, Alfonso CuarA³n, J.J. Abrams, Edgar Wright, Guillermo del Toro, Zack Snyder, Gareth Edwards, David Twohy, Matt Reeves, Wally Pfister, Joseph Kosinski, Doug Liman, M. Night Shyamalan, Gavin Hood, Bryan Singer, Spike Jonze), câteva din ele văzând lumina zilei în 2013, altele în 2014 şi 2015. 
  
Ce a făcut totuşi ca în aceşti ultimi cinci ani interesul pentru SF să renască? Este ceva în aer? A fost oare 3D-ul lui James Cameron? Care sunt motivele?
  

Este fascinaţia explorărilor spaţiale cea care alimentează interesul pentru SF?

În ultimii cinci ani s-a observat, inclusiv de mine, o resurgenţă în interesul explorărilor spaţiale, eu însumi  luând parte la un eveniment organizat de NASA şi adresat publicului iubitor de ştiinţă şi tehnică. 
 
Ieşirea navetelor spaţiale din uz şi transportarea lor în diferite oraşe americane a făcut că cei care se aflau în acele oraşe să-şi "piardă" minţile la vederea lor (mai ales în Los Angeles unde naveta Endeavour a fost transportată pe străzi, stârnind un interes uriaş). 
 
 
 Amartizarea cât şi aventura robotului marţian "Curiosity" a captat interesul mediei, făcând ca totul să fie prezentat ca un show aproape în timp real (ce altă misiune marţiană a avut onoarea de a fi prezentată pe ecranele din Times Square?). 
 
 
Nu am intrat bine în 2013 că descoperirea bosonului Higgs a fost confirmată, apoi un meteor a explodat deasupra Rusiei (fiind bine documentat de oamenii de zonă), NASA continuă cu mediatizarea descoperirilor cosmice (doar pe Facebook şi Twitter se postează zilnic fotografii şi zeci de mii de oameni urmăresc acele conturi). 
  
 
 Dar asta nu e totul. Prinde din ce în ce mai mult contur posibilitatea de a efectua zboruri sub-orbitale, zboruri oferite de companii ca Virgin Galactic, zboruri orbitale private oferite de companii ca SpaceX, zboruri mediatizate foarte bine mai ales pe partea de social media. Descoperirea de noi planete orbitând alte sisteme solare a devenit deja rutină.  
 
Regizorul James Cameron poate fi considerat unul care a dat un impuls noii ere SF prin "Avatar", dar a dus implicarea chiar mai departe devenind unul din acţionarii companiei "Planetary Resources" care, ironic, se pregăteşte pentru a exploata resursele naturale găsite în asteroizi. Ironic, pentru că el, în unele din filmele lui ("Aliens" şi "Avatar"), prezintă genul acesta de corporaţii precum corporaţii lacome, fără scrupule. 
 NASA însăşi are în plan capturarea şi exploatarea de resurse naturale găsite în asteroizi, cât şi planuri pentru călătorii pe Marte. 
 Filme ca "Europa Report" (misiune către unul din sateliţii lui Jupiter - în care joacă şi actriţa româncă AnaMaria Marinca) sau "Interstellar" explorează sistemul nostru solar şi chiar dincolo de el. 
  
 
 Explorările spaţiale cunosc o revigorare în această perioadă şi da, poate această revigorare merge mână în mână cu cea a genul de cinema SF. 
  
  
  

 Perfecţionarea tehnologiei deschide larg porţile SF-ului   

 Tehnologia are un cuvânt greu de spus în felul în care sunt spuse poveştile SF. Ele merg împreună, pentru că fără o tehnologie bine pusă la punct o poveste SF, mai ales din cele în care acţiunea se desfăşoară în lumi imaginare, nu poate fi spusă convingător. 
 
 Perfecţionarea tehnologiei permite noilor povestitori moderni să creeze lumi chiar pe computerul propriu. De aceea în ultimii ani a existat şi o explozie de creatori amatori care au reuşit să lanseze online filme de scurt metraj cu buget foarte mic sau chiar zero cu care au impresionat publicul şi, în unele cazuri, chiar şi studiourile. În urma acestor scurt metraje unii creatori de film şi-au lansat cariera la Hollwyood (românul Stephan Zlotescu este unul din ei, cu scurt metrajul "True Skin" care a fost achiziţionat de Warner Bros şi acum e în fază de pre-producţie). 
 
 
 Hollywood-ul urmăreşte online-ul şi aceste noi apariţii, care conduc fie la achiziţionarea lor, fie la dezvoltarea de noi idei de filme. 
 
Pe măsură ce tehnologia devine mai bună şi mai ieftină ea împinge înainte întreaga industrie a filmului stimulând totodată şi competiţia. Mai mulţi potenţiali creatori pot intra în această industrie (datorită costurilor mai reduse), şi mai multe talente pot ieşi la suprafaţa. 
 
Aceşti creatori vor fi mai puţin îngrijoraţi de tehnologia care să le permită aducerea poveştilor la viaţă, şi mai mult preocupaţi de povestea în sine şi de personajele din ea.   


 Lumile imaginare ne aşteaptă să le explorăm 

 Fiind un fan al genului SF, abia aştept să explorez aceste noi lumi create de generaţiile mai vechi sau mai noi de filmmakeri. 
 Noul univers al "Star Wars" care va apărea în 2015, noul univers "Star Trek" care va apărea în vara această, noul "Avatar" dar şi potenţiala operă spaţială care se spune că va fi "Interstellar" a lui Christopher Nolan, toate mă şi ne aşteaptă. 
  
 Genul de film SF nu a devenit doar unul din cele mai profitabile genuri în termeni monetari, dar a devenit responsabil pentru împingerea înainte a industriei de film din punct de vedere tehnologic dar şi a "storytelling"-ului. 
  
  
 Cât despre contribuţia industriei româneşti de film la genul SF, ea este sublimă dar lipseşte cu desăvârşire. 
 Genul SF nu e un gen care e luat în considerare de noul val de creatori de film români, parte şi din cauza costurilor (deşi tehnologia nu e chiar aşa de scumpă), parte şi din lipsa tradiţiei în domeniu. 
  
 Stephan Zlotescu, un român născut în România dar emigrat de mic copil în America, e singurul deocamdată care are activitate în acest gen (scurt metrajul "True Skin" cumpărat de studioul Warner Bros va deveni un lung metraj cândva în viitor). 
 
  
 Poate producătorul Bobby Păunescu, fondatorul Mandragora Movies din România (specializat în filme de artă) şi mai noului Solar Pictures din America (specializat în filme comerciale), va încerca să împingă puţin şi acest gen în rândul creatorilor români de film (poate concursuri de scurt metraje SF, cu posibilitatea premierii şi achiziţionării celui mai bun concept de film care mai apoi poate fi adaptat şi în limba engleză?).  
 
 
*Articol inspirat de un material apărut pe FirstShowing.net