Metamorfoze

Radu Gabrea

Pe 20 iunie 2022, fecundul cineast român Radu Gabrea ar fi împlinit 85 de ani. A trecut însă în veşnicie în 2017, lăsând în urmă o operă cinematografică, construită cu forţă, atât în România, cât şi în Germania, unde s-a salvat, fugind la timp de constrângerile regimului comunist.

După căderea Cortinei de Fier a revenit în ţară, lucrând febril la filmele sale de ficţiune şi documentare, la consolidarea edificiului instituţional al cinematografiei şi la o conectare constantă a filmului românesc cu cel european, prin iniţierea Festivalului de Film Central-European, ce s-a desfăşurat în ultimii ani la Timişoara.

De anul trecut, organizatorii festivalului, adică echipa condusă de actriţa Victoria Cociaş, soţia regretatului regizor, au creat şi un eveniment bucureştean, dedicat memoriei fondatorului CEFF.

Astfel, Asociaţia Euro Fest îi invită pe iubitorii cinematografiei de calitate, la patru zile de film, muzică, comunicare online şi convivialitate, la Muzeul Ţăranului Român şi Cinema Union. Între 16 şi 19 iunie, adică în preajma zilei de naştere a lui Radu Gabrea, publicul este invitat ca, prin programul festivalului, pus sub semnul Metamorfozelor, să afle eventuale răspunsuri la neliniştile generate de adaptarea oamenilor la condiţiile postpandemie şi la apropierea nu doar geografică, de zona de război ruso-ucrainean.

Fără lapte Lidia Ilie UNATC 

Astăzi, de la ora 7 p.m., publicul va putea vedea cinci producţii realizate în ultimii doi ani, de studenţii Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale din Bucureşti. Şi va putea vota, alegând astfel filmul ce va primi Marele Premiu al Festivalului.

De la 9:30 p.m. urmează Călătoria ucraineană, povestea de viaţă, adusă în scenă de un autentic refugiat ucrainean. Unde l-au găsit? m-am întrebat. Şi am aflat că tânărul, împreună cu mama, tatăl, sora şi bunica lui au fugit din calea trupelor ruse, care au invadat Ucraina şi l-au sunat din vamă pe managerul festivalului, Mario Marian, care se înscrisese pe o platformă creată pentru a-i ajuta pe refugiaţi. Acum sunt cazaţi la el, le-a găsit şi de lucru, iar tânărul va mărturisi diseară publicului de festival, gândurile sale despre ce înseamnă un statut pe care nu şi-l dorea, cel de refugiat, cum se defineşte ca ucrainean, ce ştia despre România, înainte ca soarta să îl împingă peste graniţă, cum vede şi cum a trăit războiul din ţara sa.

Seara se va încheia, ca toate serile festivalului, cu muzică în curtea Muzeului, cu discuţii, cu întrebări şi, poate, şi răspunsuri.

Ziua a doua de festival începe la ora 5 p.m., cu proiecţia filmului Călătoria lui Gruber, semnat de Radu Gabrea în 2008. Pelicula face parte din seria de filme pe care Gabrea, după cei peste 20 de ani petrecuţi în Germania, le-a realizat la întoarcerea sa în ţară, abordând subiecte istorice “uitate”, controversate, sau distorsionate. Cum este cel al pogromului de la Iaşi, din 1941, descoperit prin ochii scriitorului italian Curzio Malaparte, corespondent de război pe frontal de est.

La ora 7 p.m. vloggerii nu trebuie să lipsească din sală, pentru se vor întâlni acolo cu vedete ale vloggingului, precum Mihai-Alexandru Hash, care, aflu, are două milioane de urmăritori online. Intenţia organizatorilor festivalului a fost de a-i atrage să facă tranziţia de la producţia de conţinut online, şi la cea pentru marele ecran, pe tema festivalului, anume “metamorfoze”. Astfel, va putea fi vizionat documentarul despre fraţii noştri de peste Prut, realizat de sus-numitul vlogger în Basarabia şi intitulat Aici locuiesc români.

A treia zi de festival aduce, de la ora 6 p.m., Nu te teme, Iacob!, primul film de lungmetraj realizat de Radu Gabrea în Germania, unde s-a refugiat din 1974, după ce în România filmul său Dincolo de nisipuri a fost cenzurat. Regizorul şi scenaristul român, cu origini muşcelene, după tată şi evreieşti, după mamă, a dus şi în producţiile sale germane problematici ale identităţii evreieşti, aşa cum au fost reflectate în cultura română. Astfel, în 1981, a filmat această adaptare liberă după nuvela lui I. L. Caragiale, O făclie de Paşte, obţinând aprecieri ale criticilor în revista americană Variety, sau în cotidianul francez Le Monde.

De la ora 8 p.m. intră în scenă tânăra generaţie de creatori de film, pe care Radu Gabrea a căutat să-i susţină atât cât a putut. Ligia Ciornei prezintă publicului, într-o proiecţie specială, debutul său în lungmetraj: Norii de la Cernobâl. Anul pierdut 1986. Este o dramă inspirată dintr-un caz real, generată de explozia de la centrala nucleară, care i-a aruncat pe oamenii din întreaga zonă geografică şi dincolo de ea, în braţele disperării, determinându-i să ia hotărâri cu consecinţe grave. Regizoarea şi trupa de actori vor fi prezenţi la această premieră şi vor răspunde întrebărilor publicului.

Festivalul se încheie cu lumea pestriţă a decadentului Berlinul al începutului de veac XX, din filmul Rosenemil, o iubire tragică,  realizat de Radu Gabrea în 1993. Vedeta filmului francez, Dominique Sanda, joacă aici rolul unei cocote de lux, ca îşi dispută cu o prostituată de duzină, iubirea unui tânăr atrăgător, care nu va alege însă colivia de aur.

Festivalul Filmului Central European dă, deci, întâlnire în acest miez de iunie, unui public divers, de la fanii reţelelor sociale şi susţinătorii tinerilor creatori în devenire, la amatorii de artă cinematografică, în ce are ea mai durabil ca ideaţie, stilistică şi limbaj. Căci poţi să nu fii întotdeauna de acord cu punctele de vedere ale scenaristului şi regizorului Radu Gabrea, dar cu certitudine nu poţi rămâne indiferent la întrebările pe care le formulează artistic acest creator  de lumi imaginare, în care oamenii şi contextele lor istorice capătă emoţionante reliefuri dramatice.